Sări la conţinut

Despre cărți gratuite și un om prețios, la Tulcea…

14 mai 2019


În ultima vreme, am văzut tot felul de lucruri interesante despre cărți, unele chiar ciudate, începând cu automate de cărți, care îți dau volumul după ce introduci banii într-o fantă (fără a avea opțiunea de mai mult zahăr) și ajungând până la lucrătorii de la salubritatea din Istanbul, care au încropit o adevărată bibliotecă din cărțile recuperate de la gunoi. Tulcea, oraș cosmopolit și pe „repede înainte” pe calea globalizării, pregătit să-și adauge celor 17 etnii organizate cândva pe cartiere (mahalale) încă una, a vietnamezilor angajați la Șantierul Naval, completează și lumea cărților cu o idee originală, de-a dreptul exotică. Astfel, în hala Pieței Agroalimentare Vest există de aproape doi ani de zile o „tarabă” cu cărți, cu un mic anunț care te invită să iei o carte gratuit.

Cărțile sunt frumos așezate și aliniate, arată bine și sunt titluri interesante, începând cu istorie, literatură polițistă și ajungând până la science-fiction. Pe tarabă nu încap mai mult de 30-40 de cărți, dar pentru cei mai pretențioși există o „rezervă”,  alcătuită din câteva lădițe de plastic, așezate pe post de rafturi de bibliotecă, în care se mai află în jur de o sută de volume, alături de cinci saci de rafie, de un alb imaculat, proaspăt aduși și, bineînțeles, plini cu cărți.



În spatele acestei librării/biblioteci inedite se află, cum se poate lesne deduce, un om, pe numele său Anatolie Ivan, care nu este vre-un rus surghiunit la Tulcea, ci român get-beget născut la Babadag. Pentru cine nu este din Tulcea, probabil că îi vine greu să înțeleagă combinația de nume rusești cu localități turcești, dar ce să facem, așa-i la noi, în Dobrogea de Nord, pe unii oameni îi cheamă Ion,  pe alții Ivan, Ițic nu mai avem, dar au rămas câțiva Solomon, alături de Stere, Chirața, Mustafa, Adnan (de sorginte tătară), Tacorian și lista poate continua la nesfârșit, fără să ajungem (deocamdată) însă la Ho Și Min. Privitor la localități, lucrurile sunt și mai spectaculoase, astfel comuna Mihail Kogălniceanu nu este foarte departe de Sarichioi sau Jurilovca, Altîn-Tepe sau Slava Rusă… Dar am deviat nițel de la subiect, așa că ne întoarcem la Anatolie Ivan, de profesie „piețar” sau „tarabagiu” (fără nici o aluzie depreciativă la ocupația de comerciant la tarabă într-o piață agroalimentară), dar așa știm noi să  fim miștocari când e vorba de ocupații perfect oneste și să ne închinăm limba și capul în fața bancherului, de exemplu, care nu este altceva decât un cămătar cu ștaif.



Navalist de profesie, Anatolie a fost tot timpul un devorator nesățios de cărți, citind și adunând cărți fără ostenire, și când acestea nu au mai încăput în casă, a început să le ducă în garaj și, aproape logic, în urmă cu doi ani, în piață. După ce a primit aprobarea directoarei S.C. Agropiețe S.A., Rodica Pascale, puțin uimită de o asemenea solicitare, personajul nostru principal a amenajat o tarabă cu cărți, cu un anunț scris cu mână de arhitect: „Aduci o carte, iei o carte”, inventând, fără să ceară patent, o nouă formă de bibliotecă/librărie. Așa cum se întâmplă pe la noi, de obicei, lucrurile nu au mers deloc bine, pentru simplul motiv că oamenii luau o carte și aduceau cinci sau zece în schimb, în scurt timp taraba devenind neîncăpătoare. Așa se face că Anatolie a fost obligat să schimbe regula: „Luați o singură carte gratis”, care la prima vedere pare o formă de reclamă mascată la faptul că cine ar lua mai mult de o carte ar trebui să plătească. De fapt, este o formă de luptă împotriva personajelor numite „aprinzătorii de focuri”, care strâng, mai ales pe timp de iarnă, tot ce este celuloză pentru focul din sobă, așa se explică de ce acum câțiva ani buni, ziarele gratuite „Adevărul de seară” au dispărut din peisaj din cauza „focangiilor” (cum mai sunt denumiți) care pândeau locurile de distribuție și le citeau „la pachet”. Redevenind serioși, Anatolie Ivan,  onest comerciant de legume și fructe în Piața de Vest tulceană, și-a ornamentat și spațiul comercial de vegetale cu câteva titluri de cărți, așa pentru impresie artistică, lucru care suntem sigur că nu se întâmplă în prea multe birouri din sediul Ministerului Culturii.



Cu trecerea timpului, activitatea livrescă a căpătat amploare, din ce în ce mai multe titluri strângându-se pe taraba din piață, unii oameni aducându-i chiar saci plini cu cărți pe care încearcă să le plaseze bibliotecilor din județ, lucru extrem de anevoios. Atât de mult am apreciat inițiativa domnului Anatolie Ivan, încât dacă la Tulcea s-ar acorda un premiu pentru cultură, l-am susține pe acesta ca cel mai activ promotor al culturii scrise, făcându-i o campanie atât de susținută încât ar păli de invidie toate partidele ce se întrec acum pentru europarlamentare. Până la dobândirea unui asemenea titlu, din partea tuturor tulcenilor: Stimă și respect!

Nicolae C. Ariton

Reclame
One Comment leave one →
  1. Maria’s blog permalink
    22 mai 2019 20:17

    Stima si mult respect pentru acest suflet dobrogean. Cu prima primul de!rum la Tulcea, voi merge s-al cunosc personal. Si voi oferi carti deosebite!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: