Sări la conţinut

Tulcea paradis… și nu numai

24 septembrie 2019


Cu multă vreme în urmă, exista o vorbă la Tulcea, dar care s-a uitat cu trecerea timpului: „…primăvara paradis, vara infern, toamna spital…”, cu referire, bineînțeles, la viața tulcenilor. Aceste câteva cuvinte cuprindeau, de fapt, esența existenței vieții pe malurile tulcene ale Dunării. O dată cu venirea primăverii, undeva prin aprilie-mai, natura renăștea, totul era verde și frumos, aerul avea arome vegetale și iz ușor de pește, de la adevăratele haite de crap, șalău și știucă, care dădeau năvală orbește în plasele pescarilor, uneori chiar săreau din apele Dunării direct în saci tulcenilor cu oarecare treabă prin port (aici recunosc că am exagerat puțin). Soarele strălucea nici prea tare ca să-ți încingă creierii, dar nici prea domol ca să tremuri de frig. Nu era nici praf, nici vântul nu bătea prea tare, malurile și dealurile tulcene părând a fi un fel de rai pământean, cu Dunăre și coline.

Să adăugăm totuși că paradisul tulcean devenea lacustru în unii ani, când apele fluviului se umflau prea tare și inundau portul, apa ajungând uneori până în centrul orașului, care fie vorba între noi, la vremurile de care vorbim, nici nu prea era oraș, deci nici nu avea cum să aibă un centru, ci un fel de zonă de mijloc, care l-a început a fost un golf, apoi  ceair și mai la urmă Piață Civică. Odată cu venirea verii, aerul devenea fierbinte, apele scădeau rămânând o adevărată salbă de bălți și smârcuri de-a lungul actualei străzi Isaccea, legând într-un fel  Zagănul de Somova, trecând din mlaștină în mlaștină, printre pâlcuri de stuf și papură, vizitând adevărate colonii de mormoloci și broaște. Aerul tulcean începea să miroasă a baltă stătută, ploua din ce în ce mai rar, iar palele zecilor de mori de vânt, fie înțepeneau din cauza lipsei puterii vântului, fie se învârteau prea repede în bătaia unui vânt iute, care se stingea la fel de repede precum un foc de stuf. Dar nu acestea erau lucrurile cele mai rele din verile tulcene, ci țânțarii. Milioanele de țânțari începeau să bântuie odată cu ultimele zile de primăvară și începutul verii. Femele turbate după sânge cald, atacau fără discernământ oameni și animale, pentru a-și umple vintrele cât mai repede, hrănindu-și ouăle larvelor pe care le purtau cu ele și din care aveau să iasă alte mii de țânțari. Sezonul de viață și vânătoare de sânge uman dura în jur de 30 zile, cam cât trăiește un țânțar. În tot acest răstimp masculii bâzâiau (și bâzâie și în zilele noastre) în căutare de polen, pentru hrană, și aventuri galante cât mai multe. După cele treizeci de zile, nu se așternea liniștea, ci zburătăceau alte și alte generații de țânțari, până la venirea frigului din octombrie-noiembrie, când micile bestii intrau la hibernat. Unii dintre ei, Anofelii, plantau în trupurile bieților tulceni, mușcați (nu înțepați, așa cum greșit se crede) pe timpul verii, bacilii de malarie, în unele dintre aceste corpuri construindu-și adevărate palate de boală și suferință. Spre sfârșitul verii și sosirea toamnei, începea suferința printre tulceni, malaria sau „frigurile de Dunăre” cum era numită pe meleagurile noastre, transforma orașul într-un mare spital, cu sute și uneori mii de bolnavi, care slăbeau, aveau episoade dureroase de febră, cei mai slabi murind, iar cei mai puternici, ducând boala cu ei uneori și ani de zile. Peste frigurile dunărene, în unii ani sosea și holera, luată din apa stătută pe care unii tulceni o beau din canale, sau sacagii le-a aduceau la poarta casei, cu boală cu tot. Când lovea holera, spitalul tulcean devenea și mai mare, cu zeci și sute de morți, umplând mulțimea de cimitire tulcene, fiecare mahala fiind înzestrată cu câte unul. Abia cu primele zile de iarnă, lucrurile se mai linișteau, totul: Dunăre, tulceni, țânțari, malarie, holeră, înghețând bocnă, dar nu pentru multă vreme, ci doar până la venirea primării și re transformarea Tulcei în paradis.

Nicolae C. Ariton


 

Reclame
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: