Sări la conţinut

Începuturile țânțărimii pe meleagurile tulcene…

22 octombrie 2019


Titlul acestui articol nu are nici o capcană, de genul încercarea de a masca tema insectelor țânțari cu denumirea depreciativă dată tulcenilor aromâni (machedoni) de țânțari. Pur și simplu vom încerca să deslușim misterul genezei țânțarilor tulceni, adică dacă aceștia sunt niște creații genetice locale sau, pur și simplu, sunt niște imigranți, sosiți (sau aduși) din locuri mai îndepărtate.

Wikipedia, dar și Enciclopedia Britanica, ne explică faptul că procesul de formare a Deltei Dunării a început aproximativ acum 5000 de ani, într-o perioadă în care Dunărea curgea doar de-a lungul celui mai sudic canal, Sf. Gheorghe. Acum aproximativ 3500 de ani, a început formarea brațului nordic Chilia, pentru ca în urmă cu 2500 de ani să înceapă formarea brațului de mijloc al Deltei, Sulina. Cu toate acestea, pentru majoritatea dintre noi, Delta Dunării nu este altceva decât o aglomerare de aluviuni aduse de fluviu (aproximativ 60 de milioane de tone anual) pe o suprafață de 4300 de kmp, dintre care doar 13% uscat, restul apă și… foarte mulți țânțari. Dacă luăm în considerare că același surse  susțin că țânțarii sunt unele din cele mai vechi ființe de pe pământ, având onorabila vârstă de aproximativ 5 milioane de ani, atunci apare suspiciunea că aceștia au apărut undeva în altă parte și au ajuns mai mult sau mai puțin din greșeală pe meleagurile noastre. Construind mai departe scenariul existenței țânțarului tulcean, luând în considerare denumirea ciudată de țânțar, care vine din latina vulgară: zinzalus, zimzario sau tzintzalario, nu putem fi decât mândri, încă o dată, de originea noastră latină și faptul că suntem singurii descendenți ai walahiilor romane, care am păstrat denumirea latină cu mici modificări de ortografie și pronunție. Nici măcar italienii nu au reușit o performanță asemănătoare, deoarece ei, precum și majoritatea popoarelor, folosesc cu sârg denumirea de „mosquito”, cu mici diferențe, ajungând astfel să devină „moustique” la francezi. Originea latină a „țânțarului” ne poate face să credem că a fost adus pe meleagurile românești și implicit dobrogene de către romani, o dată cu cucerirea Dobrogei de legiunile romane și stabilirea unei frontiere dunărene, care despărțea Imperium (la sud de fluviu) de Barbarium (la nord de fluviu). Explicația ar fi logică, dar prea simplistă pentru a fi suficientă. Într-adevăr, țânțarii bântuiau de mii de ani pe malurile Tibrului, și romanii au fost cei care au botezat frigurile palustre răspândite de țânțari, Malarie de la latinescul „aer rău”. Trecând peste această ipoteză a importului de țânțărime din vechea Romă, ajungem la a doua părere, că țânțarii tulceni, sunt de producție locală, știindu-se că aceștia fac parte din categoria „florei spontane”, adică apar acolo există apă stătută, suficientă căldură și ceva proteină sanguină, pentru hrana și dezvoltarea juniorilor bâzâitori. Astfel, aproape în orice loc din lume, ce îndeplinește aceste condiții, apar țânțari, care zburătăcesc cu aplomb, bâzâie, mușcă, se reproduc cu o viteză uluitoare, se adaptează la armele ticluite împotriva lor, inclusiv insecticide și fac viața imposibilă oamenilor, răspândind de multe ori și boli ucigătoare. Până când vom mai discuta despre regele mlaștinilor, misterul originii țânțarilor tulceni rămâne nedezlegat: imigrant sau autohton.

Nicolae C. Ariton

 


 

2 comentarii leave one →
  1. 22 octombrie 2019 19:24

    Frumos și interesant articol, chiar dacă este vorba despre țânțari 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  2. 22 octombrie 2019 13:12

    Există o ipoteză a existenței -în timpuri istorice- a unui braț mai sudic al Dunării, în prezent colmatat.

    https://web.archive.org/web/20141018015106/http://soltdm.com/geo/arts/delta/delta_r.htm

    Apare acolo și toponimul ”Conopon Diabasis” =Vadul Ţânţarilor 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: