Sări la conţinut

Cum au ajuns măgarii în Dobrogea…

19 noiembrie 2019


Una din imaginile reprezentative ale Dobrogei, pe lângă morile de vânt, bărci sau lipoveni bărboși, o reprezenta și măgărușul dobrogean, de obicei, mic, costeliv, alături de un turc/tătar cu fes. Imaginea s-a perpetuat de-a lungul timpului și până acum câțiva zeci de ani, în majoritatea gospodăriilor dobrogene se găsea un măgăruș care era folosit la treburile cotidiene, indiferent dacă gospodarul era român, bulgar, turc sau lipovean. Avantajele măgărușilor erau acelea că mâncau puțin, nutrețul fiind o problemă permanentă în stepa dobrogeană, erau cuminți și docili. Principalele dezavantaje constau în faptul că erau puțin mai puternici ca un om bătrân și aveau momente de încăpățânare, comparabile cu cele omenești.

Cu toate că imaginea lor se confunda cu peisajul dobrogean, existența lor în acest spațiu nu a fost din totdeauna, sau mai bine spus până acum două milenii și jumătate ei au fost complet absenți din zona noastră. Suma acestor ani pare uriașă la prima vedere, dar să ne închipuim totuși că în acele vremuri, frumoasele noastre peisaje erau lipsite complet de măgari, ceea ce ni se pare un element extrem de important, ca și cum nu ar fi existat Dunărea sau țânțarii. Dar haideți să vedem cum au ajuns măgarii în Dobrogea, ba chiar în toată Europa de Est. În jurul anilor 500 înaintea erei noastre, împăratul perșilor, Darius cel Mare, organizează o campanie militară împotriva sciților, care se stabiliseră în spațiul est-european de câteva sute de ani, în urma migrării din zona persană, adică cu aproximație a Iranului de azi. Nu știm dacă motivul expediției militare erau socoteli mai noi sau mai vechi dintre perșii lui Darius cel Mare și sciți, sau doar de cucerire, pentru că cel mai important cronicar al acestui episod, celebrul Herodot, nu oferă explicații prea multe, ci doar un fel de cronică a conflictului. Acesta nu a fost o încleștare epică între două armate, ci un fel de cursă de urmărire făcută de uriașa armată a persanilor după pâlcurile de sciți, care îi hărțuiau în permanență, după fiecare atac de guerilă fugind, ascunzându-se, astupând fântânile și pârjolind totul în calea invadatorilor. Bun, și sciții erau tot un fel de invadatori, care veniseră peste populația locală, alcătuită din triburi tracice, înrobindu-i pe o parte dintre ei, dar această să zicem că este altă poveste. Dacă pe perși acest refuz de război face-to-face a sciților îi deranja foarte tare, și pe aceștia îi deranja la fel de mult un lucru din armata invadatoare, respectiv măgarii, cu care aceștia veniseră din Persia, cu miile, ca animale de povară. Herodot afirmă că răgetele măgarilor îi speriau atât de tare pe sciți, încât aceștia o luau la fugă mai mult de frica bietelor animale, decât de soldații lui Darius. Campania militară a perșilor s-a încheiat destul de rău pentru aceștia, nereușind să angajeze o luptă directă cu sciții, obosiți de căutarea continuă după aceștia, lipsei de provizii și probabil și din cauza frigurilor contactate în zona mlăștinoasă a Istrului (Dunării). Fără să fie nici victorioși, nici învinși, dar într-o stare fizică lamentabilă, perșii reușesc să traverseze înapoi Dunărea, pe un pod improvizat de meșteri greci și să se întoarcă înapoi în Persia. Nu înainte de părăsi în spațiul dobrogean mii de măgari, abandonându-i în retragerea lipsită de glorie. Considerându-i ca niște adevărate trofee de război, sciții au constatat că măgarii erau chiar niște animale simpatice, pe care aveau să le răspândească, mai târziu, în întreaga zonă.

Nicolae C. Ariton


One Comment leave one →
  1. 19 noiembrie 2019 14:08

    În zonă exista desigur măgarul sălbatic, colunul.
    A avut un rol special în cultura Hamangia, mult înainte de venirea sciților. Cranii de măgar sălbatic apar în cimitirele ”hamangienilor”.

    https://ro.wikipedia.org/wiki/Colun_(mamifer)

    https://hroderic.wordpress.com/2014/10/09/capete-ingropate

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: