Sări la conţinut

Dobrogea (Tulcea), războiul gâzelor…

26 noiembrie 2019


Expediția militară a regelui Persiei, Darius cel Mare, împotriva sciților din Tracia, și mai ales a celor din Dobrogea, a scos la iveală o serie de întâmplări și lucruri neobișnuite, chiar și în zilele noastre. Acestea au fost povestite de către Herodot, în „Istoriile” sale, mai precis în cartea a IV-a, dedicată  în mare parte campaniei militare persane în părțile noastre. Fără să intrăm în alte detalii privind cine au fost sciții, pe care putem să-i considerăm printre strămoșii noștri dobrogeni, alături de sarmați (n-au nici o legătură cu sarmalele), geți, odrisi (din marele popor trac) sau celți,  să spunem doar că prezența lor a fost atât de importantă încât multă vreme, Dobrogea a fost numită Scithia Minor (Sciția Mică). Să mai adăugăm că și Herodot are o problemă cu istoriile lui, care nu sunt foarte oficiale și extrem de precise, de multe ori, detaliile ficționale cu popoare ciudate, obiceiuri stranii și descrieri fantasmagorice fiind mai interesante pentru autorul nostru, care a trăit între anii 484-425 î.e.n.

Povestea militară în Dobrogea a lui Darius cel Mare s-a petrecut, s-ar părea, în perioada 511-510 î.e.n., când o flotă feniciană (perșii nu prea le aveau cu navigația pe mare) a adus uriașă armată persană, estimată de Herodot la 700 de mii de soldați (o cifră ce pare destul de umflată) în Crimeea de azi, pornind cu avânt la luptă împotriva sciților. Numai că aceștia nu erau tâmpiți să se războiască cu ditamai colosul militar, preferând o luptă de guerilă mult mai eficientă. La un moment dat, armata lui Darius cel Mare trece Dunărea, pe un pod improvizat, s-ar părea că pe la Isaccea de azi, ajungând într-un zonă, despre care Herodot afirma că „…Regiunile de dincolo de Istru sunt stăpânite de albine, din pricina cărora nu poți să pătrunzi în acele locuri…”. Îi vom  lăsa pe vajnicii soldați persani să înainteze în marșul lor, în timp ce noi ne vom opri pentru a face o mică analiză pe textul respectabilului Herodot. Să afirmi despre nordul Dobrogei că era un loc stăpânit de albine, pare a fi o mică distopie, în urma unui accident biologic. Sute de milioane de albine sălbatice erau stăpânele absolute a județului nostru, profitând de mii de hectare de pădure de tei, din care mai există și astăzi în jurul unor localități precum Valea Teilor, Luncavița sau Niculițel. Acest biosistem s-a dezvoltat haotic, creând un adevărat regat al albinelor. Conform acestui scenariu bio utopic, așa cum a apărut, au și dispărut, la un moment dat, de fapt a revenit la o stare normală, pentru că se știe că în zona de care aminteam, albinăritul a fost în permanență o activitate importantă, în jurul anului 1900, aici existând familii care aveau și 2 mii de stupi, un adevărat record național. Dar dacă nu era vorba de albine? Și scenariul nostru despre acestea, este un simplu exercițiu science-fiction. În fapt, era vorba doar despre țânțarii din bălțile Dunării, care au atacat o caravană de negustori greci, care încercau să traverseze Dunăre, într-o perioadă a anului în care țânțarii dunăreni erau stăpânii absoluți ai locurilor. Neobișnuiți cu țânțarii, pe care poate i-au întâlnit pentru prima dată, confundându-i cu albinele, negustorii greci au făcut cale întoarsă, povestind și exagerând (ca orice grec care se respectă) întâmplarea cum că locul de dincolo de Istru este stăpânit de albine, când de fapt nu erau decât țânțarii noștri cei de toate zilele, poate nițel mai altoiți și mai belicoși, așa cum erau cam toate ființele acum două milenii și jumătate.

Nicolae C. Ariton


 

2 comentarii leave one →
  1. Vali permalink
    26 noiembrie 2019 20:31

    Poate or fi fost tăuni… că seamănă cu albinele. Dacă nu o fi o greșeală de traducere!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Ioan permalink
    26 noiembrie 2019 18:31

    Interesant & site-ul exceptional !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: