Sări la conţinut

Nave turcești fluviale de Dunăre (5)

4 iunie 2020


         Un nou episod al serialului nostru, marca Tudose Tatu, dedicat navelor turcești care au navigat pe Dunăre în perioada 1711-1792. O lectură captivantă și cu informații prețioase privind viața dunăreană în perioada secolului al XVI-lea. Citiți și pătrundeți în lumea Dunării de Jos, de acum aproape 3 secole, cu ambarcațiuni la cârma cărora se aflau moldoveni, greci, valahi și turci, vorbind lingua franca, mâncând ciulini, bând vin de Niculițel și bucurându-se de frumusețea sălbatică a fluviului și Deltei Dunării. Nu uitați să apreciați munca scriitorului gălățean, Tudose Tatu, autorul rândurilor de mai jos, pregătite special pentru blogul nostru, până când vor fi cuprinse într-un volum. Lectură sănătoasă!

Nicolae C. Ariton


Nave turcești fluviale de Dunăre (5)

autor Tudose Tatu

     Este vorba de campaniile din 1711, 1736-1739, 1768-1774, 1786-1789. Începem cu primul. Conform documentelor pe fluviul cel mare împărătesc în 1711 se aflau 50 de asemenea tip de vase. Este indicat de un act din 23 ianuarie 1711.|[1] În anul 1736 cel al debutului războiului ruso-austro-turc pe Dunăre se aflau 40 de unități.| [2] În data de 16 septembrie 1738 un număr de 60 de vase au fost construite de Mahmud Kaptan, Ağa vaselor ustü açık la Yergöğü/Giurgiu și Ruse pe baza unui ordin.| [3] Numărul lor va crește foarte rapid, astfel că doar peste câteva luni in 17 mai 1739 conform istoriei se vor menționa nici mai mult, nici mai puțin decat 290 bucăți.|[4]

     Este explicabilă mulțimea lor. În anul 1739 în cadrul pregătirilor de război un număr de 100 vase tip üstü açık, au fost achiziționate de Defterdar Efendi pentru a fi utilizate în transportul de zaherea sau provizii, fie cele alimentare, fie militare.|[5] Din aceste nave nu mai puțin de 80 au fost edificate de voievodul de Eflak, respectiv Valahia, pe atunci acesta fiind Constantin Mavrocordat cu perioada de domnie 27 noiembrie 1735 – 16 septembrie 1741. Harnic a fost domnitorul grec de Fanar. Mai puțin istoricii români care nu au semnalat până acum această realizare. Ele au acoperit contravaloarea dării numite cizye – taxa anuală pe capul de familie pentru supușii nemusulmani – a principatului respectiv, 60 fiind construite sub supravegherea nazârului lui Aga açık.|[6] Nazâr fiind în ierarhia osmană un slujbaș de rang superior, supraveghetor sau intendent. După ce Belgradul a reintrat în 1739 sub control otoman urmare încheierii războiului și păcii din numitul oraș, un număr de 30 de üstü açık au fost folosite la reconstrucția și reparațiile fortăreței sale.|[7] 2039. Mai târziu conform unor documente din 15 mai 1747 și 23 septembrie 1748 în acel interval de timp pe Dunăre se aflau un număr de 36 unități în cadrul flotei desigur.|[8] Vasele üstü açık deasemenea au fost folosite pentru lucrări de întreținere, lucrări hidrotehnice. Astfel in 1759 pentru curățirea de aluviuni a limanului au portului cel mare din fața fortăreței Belgradului un număr de 15 nave au fost desemnate de Açıklar Ağası de Rahova să fie construite de căpitanul de șaică Küçük Mehmed.|[9] Pregătirile de război și izbucnirea conflictului ruso-turc dintre anii 1768-1774 s-a reliefat și în creșterea numărului de vase fluviale. Navele de acest tip au ajuns la 150 după cum indică un document din 11 octombrie 1768.|[10] Având în vedere nevoia urgentă de Üstü açık-uri o poruncă a fost dată aianului de Rusçuk anume emirului Çelebi Seyyid Süleyman să construiască 30 de unități.|[11] Astfel un număr de 212 bucăți au fost observate a exista pe Dunăre, număr indicat de un document osman din 4 iunie 1771. |[12]Va trece un număr de 10 ani, 6 de la încheierea păcii de la Kuciuk Kainardji. Timp berechet de refacere a flotei de Dunăre. În anul 1781 un număr de 148 de üstü açık au fost strânse de pe țărmurile fluviului pentru a fi folosite de hambarele de la Isaccea. Printr-un ordin al cadiului de Yerköy și al voievodului ținutului Yerköy, pe numele său Musa, cadiul de Bosnia a mediat construcția a 100 de bucăți în kazaua Srebenița, muhafizul de Vidin în schelele Vidin și Neluta (?) 20, Varnalizade Selim din ținuturile schelelor Niğbolu și Rahova 15, voievodul de Sistov din ținutul său 3, mütesellim-ul de Silistra din schela cu același nume 10, în total un număr de 148 de üstü açık.|[13] Următorul război, cel ruso-austro-turc dintre anii 1786-1792 avea să însemne iarăși un apogeu în ce privește transporturile militare cât și edificarea de noi nave pentru necesitățile flotei fluviale turcești. În anul 1787 un număr 48 de vase de tip üstü açık s-au construit la Vidin, Plevna Niğbolu/Rusciuk, Rahova, Sistov și Silistra. Numărul însă per total a fost mult, mult mai mare. S-au construit în ordine descrescătoare de către valiul de Bosnia pe nume Selim Pașa la Srebreniçe 42 muhafizul de Vidin au Vizir Mehmed Pașa la Vidin 10 și la Plevna 20 unități, muhafizul de Niğbolu numit Varnalızâde Selim 15 la Niğbolu și Rahova, voievodul de Sistov în acea localitate 10, iar mütesellimul de Silistra un număr de 10. Toți cei enumerați au fost însărcinați să le expedieze tocmai la Ismail cât mai curând posibil fiind puse sub comanda serascherului de Ismail, anume Vizir Ali Pasa pentru transportul soldaților la Ismail.|[14]. Cu toate acestea un număr de 48 de nave üstü açık din cele solicitate de către autoritățile competente și a căror construcție nu a fost realizată, i-au fost poruncite taman celui tocmai numit.|[15] Pe durata conflictului ruso-austro turc Yergöğü/Giurgiu avea să constituie un important șantier naval. În același an (1787) au fost construite acolo 28 de asemenea vase conform unui document din 28 octombrie 1787.|[16] Vis-à-vis la schela Rusciuk un număr de 40 după un act din 26 noiembrie 1787, deci înspre sfârșit de an.|[17]


[1] BA, MAD. d. 4066, vrk. 22/b. (23 Ocak 1711)

[2] A. Pul, “Osmanlı Tuna Donanmasının Üstüaçık Gemileri”, s. 311.

[3] BA, MAD. d. 10337, s. 165. (16 Eylül 1738)

[4] BA, MAD. d. 9940, s. 65. (17 Mayıs 1739); mai

BA, MAD. d. 10337, s. 254. (16 Mart 1739); martie

Başbakanlık Osmanlı Arşivi/ Bâb-ı Defteri Başmuhasebe Kalemi Defterleri 2371, s. 6. (17 Kasım 1740). Noiembrie in continuare BA, D. BŞM. d.

[5] Vakânüvis Subhî Mehmed Efendi, Subhî Tarihi Sâmî ve Şâkir Tarihleri İle Birlikte, s. 568.

[6] H. Karagöz, 1737-1739 Osmanlı-Avusturya Harbi ve Belgrad’ın Geri Alınması, s. 77.

[7] Tahir Sevinç – “Belgrad Kalesi’nde Tamir ve İmar Faaliyetleri”, Süleyman Demirel Üniversitesi Fen-Edebiyat Fakültesi Sosyal Bilimler Dergisi, S. 32, Isparta, 2014, s. 117

[8] BA, MAD. d. 6584, s. 12. (15 Mayıs 1747);

BA, MAD. d. 6584, s. 18 (23 Eylül 1748)

[9] BA, C. AS. 1080/47629. (16 Mart 1759) martie

[10] BA, MAD. d. 8531, s. 225. (11 Ekim 1768).

[11] Ayse Pul – “ Osmanlı Tuna Donanmasının Üstüaçık Gemileri”, s. 296.

[12] BA, MAD. d. 10003. s. 282. (4. Haziran 1771

[13] BA, C. AS. 1050/46151. (28 Nisan 1781) (28 April 1781)

[14] BA, C. AS. 1173/52254, Belge 1-3. (22 Haziran 1787) iunie

[15] idem

[16] BA, MAD. d. 10044, s. 50. (28 Ekim 1787) octombrie

[17] BA, MAD. d. 10044, s. 117. (26 Kasım 1787) noiembrie

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: