Dolcha/ Tulcea – prima descriere scrisă a Tulcei

 

În fiecare săptămână, vom publica un articol sub genericul „Tulcea Restitutio-pagini pierdute, oameni uitați”. După o vară fierbinte, o toamnă bogată cu articole cuprinzând întâmplări uitate și portrete pierdute, de-a lungul timpului, în cel mai frumos oraș de pe malurile Dunării, adică  Tulcea. Azi, facem un remember al celei mai vechi descrieri a Tulcei, făcută de un englez în anul 1582. Este, în fapt, o referire la orașul nostru, dar faptul că a fost scrisă acum aproape 450 de ani, îi oferă o aură deosebită.

Nicolae C. Ariton

mistereledunarii. eu


Prima descriere (sumară) a Tulcei – pe care o cunoaștem până la această oră – este făcută în anul 1582, de către un englez. Călătoria lui John Newberie a fost una pur comercială, de observare a negoțului în această parte exotică a lumii, Gurile Dunării, considerată a face parte din Levant. Acesta a plecat din Londra în ziua de 19 septembrie 1580, împreună cu un alt negustor englez, William Barret și după un lung periplu asiatic, ajung la 9 martie 1582 la Constantinopol. La 4 aprilie, pornește spre Gurile Dunării, pentru a observa prețurile mărfurilor de-a lungul fluviului, dar și în Moldova, costul vinului (despre care știa că este ieftin) dar și prețul transportului și taxele otomane asupra acestuia. Un interes deosebit îl avea față de modul de pregătire a icrele negre, acestea fiind un produs de lux care începuse să fie apreciat în Europa de Vest.

„… În ziua a nouăsprezece dimineața, am intrat într-o gură a fluviului Dunărea, numită Licostromo[1]. Și la intrarea fluviului, spre sud, este un far și partea mai adâncă este la nord, dar niciodată nu trece de opt picioare de apă. Și țara dinspre partea de sud se numește Dobis (Dobrogea) și cea dinspre nord se numește Bogdania (Moldova). În ziua a douăzeci și doua, pe la amiază, am intrat în acea parte de fluviu unde începe gura Sfântului Gheorghe și această gură curge spre est-sud-est. Și Licostromo, de care ne depărtăm, curge spre apus și apoi iarăși spre nord. De asemenea, în această zi am ajuns la un târg numit Dolcha (Tulcea, de la Tolcha n.a.), care este așezat în partea de sud a râului. Și aici se iviseră dinspre oraș, în apă, niște stânci mici[2]; și aici vasul nostru și negustorul[3] au plătit o taxă mică de două sau trei coroane.[4] Și aici se află din belșug pește, găini și ouă. În ziua a douăzeci și treia, am plecat din Tulcea și în aceeași zi, cam la amiază,  am trecut pe lângă râul Chilia[5] care este foarte lat și care curge spre nord-est. De asemenea, am trecut, în aceeași zi, pe lângă un ostrov mic care este foarte aproape de Saxe (Isaccea), așezat în partea de sud a fluviului. Și drept în fața orașului este un ostrov: și aici râul este foarte lat. Și aici ar fi trebuit să plătim o vamă, dar n-am plătit nimic până am ajuns la Tomarova (Reni). În ziua a douăzeci și patra, după-amiază, am plecat din Isaccea; și în ziua a douăzeci și cincea am ajuns la Tomarova…”[6]

Cele câteva cuvinte despre Dolcha (Tulcea) nu reprezintă cine știe ce tablou reprezentativ al localității, dar negustorul John Newberie are meritul de a fi primul[7] din istoria orașului nostru care realizează o mărturie scrisă, chiar dacă aceasta poate fi considerată o simplă schiță. Dacă citim însă în continuare, impresiile englezului despre așezarea Reni și despre locuitorii acesteia, ne putem face o imagine destul de clară și a tulcenilor, pentru că cele două localități se află la o distanță relativ mică, la doar 50 de kilometri distanță una de cealaltă.

„… Și aceasta Tomarova (Reni) se află în partea de nord a fluviului… La Tomarova,  copiii (autorul specifică: „de țigani, sau tătari”) umblă după portul celor din India, cu cercei mici în urechi. Și femeile umblă cu bumbi mari de argint care atârnă deasupra urechilor și cu un mare colac de pânză de in pe cap,  foarte asemănător cu un turban turcesc și peste acesta este o pânză mică… Și fetele tinere își  poartă împletit și peste el atârnă feluriți bani de argint… În acest oraș Tomarova se vând douăzeci de ouă pe un aspru și o găină bună pe doi aspri și este carne de vacă, slănină,  pâine, vin, bere și mied (băutură slab/mediu alcoolizată din miere de albine) din belșug și pește proaspăt foarte bun, mai mult ca orice alt lucru. Aici se vând două știuci pe un aspru, fiecare din ele trecând de trei palme și trei crapi de o palmă și jumătate…”[8]

Din păcate, descrierea locuitorilor Reniului se limitează doar la figurile mai exotice, pe care negustorul englez specifică că este vorba despre țigani sau tătari, cu convingerea noastră că este vorba despre țigani. Nu știm însă dacă aceștia erau robi sau liberi, dacă erau numeroși, sau doar figuri răzlețe și pitorești printre ceilalți locuitori. Să remarcăm însă atenția acordată de pragmaticul negustor englez prețurilor pieței, cu sublinierea noastră că prețul peștelui era cel puțin de două ori mai mic decât al găinilor și că specia crapului era deja răspândită în apele Dunării[9], iar prețul acestuia era aproape la fel cu cel al știucii.


[1] Licostromo este denumirea genoveză dată canalului Chilia, din descriere este însă vorba de o confuzie, canalul de navigație fiind Sulina

[2]  Este vorba despre faimoasa Stânca Tulcei, care din cauza nivelului ridicat al apei, se vedea ca o sumă de stânci disparate (n.a.)

[3] Este vorba despre negustorul Antonie din Chios, cu care John Newberie s-a întovărășit pentru călătoria la Dunărea de Jos și Moldova

[4]  Monedă britanică,  din argint

[5]  River of Kelle, în original

[6]  Călători străini despre Țările Române, vol. II

[7]  Cel puțin până la data scrierii acestor rânduri

[8]  Călători străini despre Țările Române, vol. II

[9] S-ar părea că specia crapului a fost aclimatizată în Țările Române și, apoi, în Dunăre, prin intermediul mânăstirilor ortodoxe, ca mâncare de post, în perioada secolului al XIV-a


articol publicat în cadrul... proiect primarie 2021

Un comentariu la „Dolcha/ Tulcea – prima descriere scrisă a Tulcei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s