Șapcă de Tulcea… și nu numai…

După fesul turcesc, pălăria de paie Panama și bască, a sosit timpul să vorbim și despre șapcă. În zona Tulcei și în întreaga Românie, șapca a devenit o piesă vestimentară importantă, cu rang de-a dreptul de aură religioasă, după 1950, după preluarea puterii politice de către comuniști. Importată din spațiul sovietic, dar fără să fie o invenție bolșevică, cea mai celebră șapcă a fost, în prima fază, cea purtată de Lenin și care probabil a și lansat o modă atât de invazivă încât putem spune că timp de câteva decenii șapca proletară a fost la fel ca fesul turcesc în Imperiul Otoman, timp de un secol. Existența ei a fost însă mult mai complexă, deoarece proletarii de rând purtau șapca ca pe o bască de duminică, iar liderii ca pe o pălărie bolșevică. Ca fapt divers, atunci când l-am văzut pentru prima dată pe Gorbaciov cu pălărie (și niciodată cu șapcă), mi-am zis că ceva nu este în regulă și ceva se va întâmpla. Din punct de vedere istoric, s-ar părea că șapca a fost inventată cu câteva milenii înaintea erei noastre și există dovezi în acest sens, un fel de coifuri șapcă, din metal, extrem de interesante. Secolele care au urmat, au trecut fără nici o referință asupra șepcii, care nu apare în nici într-una din ere ca un acoperământ al capului demn de interes, așa cum au fost: coroana, coiful, turbanul, pălăria sau chiar boneta. Se poate afirma că englezii sunt inventatorii șepcii relativ moderne, undeva prin secolul al XIV-lea. Interesant este faptul că în 1571, a fost elaborat de către Parlamentul britanic o lege prin care se urmărea, de fapt, stimularea consumului de lână, dar s-a decretat ca duminicile şi de sărbători orice bărbat cu vârstă mai mare de 6 ani (!), exceptând nobilimea, să poarte pe cap şapcă, în caz contrar fiind pasibili de amendă. Legea a fost abrogată abia în 1597, dar în acest răstimp a format în mentalul colectiv britanic ideea că şapca este un însemn al clasei muncitoare, bună pentru clasele sociale de jos, dar nu şi pentru aristocraţi. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea apare în uniformele militare germane și rusești, dar și cele ale muncitorilor, țăranilor, elevilor și chiar birjarilor. În principiu, acestea erau confecționate din postav, pânză groasă sau piele, cu o calotă rotundă și inseparabilul cozoroc (care asigura într-un fel identitatea șepcii). Dintre zecile de modele de șapcă, ne vom opri la cele bolșevice care, așa cum spuneam, vor fi lansate în circuitul vestimentar de revoluționarii ruși, în frunte cu V.I. Lenin. Probabil că ideea principală a formei acoperământului capului revoluționar era aceea de a rupe orice asemănare cu pălăria burghezo-moșierească, care cu forma lor elegantă și materialul luxos de fetru, erau un adevărat simbol al exploatării proletariatului de către capitaliști. Privind fotografiile bolșevicilor ruși, șepcile lui V.I. Lenin se deosebesc de a celorlalți: mujică a celor mai puțin cunoscuți, soldățească a lui Troski și de-a dreptul  ofițerească (mai mult caschetă) a lui Stalin. Lipsa de boruri, care în principiu au menirea de a apăra purtătorul de soare sau ploaie, face ca șapca să semene într-un fel cu fesul otoman, adică să fie un fel de fes cu cozoroc, doar că orice asemănare cu acesta ar fi fost considerată o adevărată trădare ideologică. Important este că în timp, forma șepcii lui Lenin este cea care s-a impus în rândul proletarilor cu rang înalt, cu o linie mai elegantă și, bineînțeles, confecționate din postavuri mult mai scumpe. Interesant este faptul că în spațiul tulcean, în perioada comunistă era un adevărat amestec de băști și șepci încât face să se clatine teoria care susține că șapca era apanajul liderilor politruci în timp ce basca aparținea muncitorilor de rând. Cu remarca că am observat foarte mulți oameni simplii purtând șapcă, dar nu am descoperit nici măcar un singur lider comunist care să poarte bască, fără să-l punem la socoteală pe revoluționarul cubanez Che Guevara, purtător mândru de bască, care semăna, ce-i drept, mai mult cu bereta militară, în mod cert, șapca nu a fost impusă ca o piesă vestimentară obligatorie, ci ca una a imaginii omului nou, revoluționar și proletar, bolșevic. Cel puțin pe meleagurile noastre…

Un comentariu la „Șapcă de Tulcea… și nu numai…

  1. Aș comenta că din sec. 19 (nu știu eu dacă e de mai demult) costumul popular grecesc din anumite insule are șapcă. Nu mai știu exact care insule, dar nu e imposibil să fie Eptanezul ionian care și-a adus marinarii pe toată Dunărea maritimă…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s