Veni, (Andrei)Velea, Vici…

Există o mărturie a unui ofițer francez, André Joseph Lafitte-Clavé, care în luna aprilie a anului 1784, a ajuns pe meleagurile tulcene. Iată ce scria, printre altele, în raportul întocmit în urma călătoriei dunărene: „…Tulcea e construită într-un loc înclinat pentru fortificarea ei, datorită înălțimilor ce o înconjoară și vecinătății pădurii… aici de asemenea se află rămășițele unui ARC DE TRIUMF…” Nu știm dacă poetul și prozatorul Andrei Velea, aclamat, adulat și premiat, de vre-o zece ani încoace, de dunărenii gălățeni, s-a hotărât să vină la Tulcea, pentru a trece glorios pe sub arcul de triumf local, așa cum făceau soldații romani, pe la începutul erei noastre, cert este că Andrei Velea a sosit vineri, 16 septembrie 2022, căutând în zadar arcul cu pricina, dispărut de multă vreme, motiv pentru care a făcut stație de glorie la Casa Avramide (o casă construită de un grec tulcean pe la 1900), unde se susținea a treia ediție a festivalului de carte „FESTCART DANUBIUS 2022”. Aici lume câtă frunză și iarbă (am exagerat nițel…) care îl aștepta să-și lanseze volumul de poezie „Omul vag”, pe care unii tulceni, neatenți, înțeleseseră că se intitulează „Omul vaL”. Adevărul este că Andrei Velea s-a dovedit, contrar oricăror așteptări, extrem de modest, în locul arcului de triumf, mulțumindu-se cu un scaun și o măsuță (din dotarea Casei Avramide), pe ultima împărțind-o cu Adi Secară. Volumul de poezii „Omul vag” este o carte subțire și grea. Paginile sunt numerotate discret, undeva la partea superioară, poeziile nu au titlu, ci doar un asterix, aproape invizibil, care indică începutul poemului, nu avem majuscule, doar câteva zeci de virgule, un semnul exclamării și cam atât. Pentru cei mai ambițioși în ale statisticilor, poemele pot fi orânduite, fiecare, într-o pagină, lucru care nu știu dacă folosește cuiva, doar așa ca idee și, eventual, pentru o anumită ordine/ dezordine spațială. Cei care au citit înainte „Omul vag” își dau cu presupusul privind oarecari asocieri cu Robert Musil și Constantin Virgil, ultima potrivindu-se cât de cât, având în vedere că Andrei Velea este ITist la o multinațională, și portertul robot al unui asemenea poet se potrivește cel mai bine cu „teoria fuzzy” sau a „vagului”, mai pe românește. Fuzzy înseamnă, în engleză, neclar sau estompat și este o teorie a logicii, definită prin America, ca ceva între „precis adevărat” și „precis fals”, încă de prin 1965. Dacă vă place această abordare de analiză, în logica clasică, valorile sunt 0 pentru fals și 1 pentru adevărat, fără fracțiuni și „mixturi”, ca și viața reală: „poeții sunt buni, criticii sunt răi… invers, sau jumi-juma nu există…”. Dacă Andrei Velea și-a scris poemele „Omului vag” în principiile logicii fuzzy, atunci valorile sale se învârt în jurul lui 0,5, în funcție de starea de spirit a acestuia. Cu speranța că nu v-am pierdut printre aceste ultime rânduri, să trântim și noi una gogonată. Logica Fuzzy a fost definită de Lotfi Aliasker Zadeh, un matematician american, de origine iraniană azeră, ceea ce înseamnă că poezia lui Andrei Velea are influențe clar orientale, mai precis persane, chit că aceasta se face pe calea cercetărilor de inteligență artificială. Revenind pe malurile Dunării (dintre Galați și Tulcea), în mod cert Velea „codează” cu brio imagini de sinteză poetică, înșiruind cuvintele în versuri, mai ceva ca un ITist în algoritmi. Nu am citit demult un poet care să lucreze cu atâta abnegație în mineritul de cuvinte-imagine, peste tot (în fiecare pagină) dai de imaginea omului vag, ca într-un labirint de oglinzi dintr-un circ ambulant. Bravíssimo, Andrei Velea! În italiană, că nu știu cum se zice în persană!

Nicolae C. Ariton

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s