Ce ar fi să aveți posibilitatea de a citi o carte – cu un număr mic de pagini, pentru a nu vă plictisi și nici obosi – din care să aflați lucruri atât de interesante despre Tulcea, încât să vă facă să oftați de plăcere. Oare, Nifon Bălășescu a venit la Tulcea, în 1870, la înaintata vârstă de 64 de ani, doar pentru a construi școli? Ca față bisericească, înaintată în vârstă, de ce nu s-a preocupat mai mult de construirea de biserici românești în Dobrogea, care erau foarte puține, și s-a ocupat doar de școli și rapoarte privind numărul de români din Dobrogea și Balcani? Cine au fost acești guvernatori otomani, numiți mutesarifi, care între 1864 și 1877, au condus destinele întregii Dobroge de la Tulcea? Erau ei doar niște avari, care își cumpărau posturile la Istanbul, sosind la Tulcea, înconjurați de o liotă de rubedenii și creditori, porniți doar pe ciubucuri și bacșiș? Charles Augustus Hartley a fost doar un inginer englez, înnobilat de Regina Angliei pentru reușita lucrărilor hidrotehnice la Canalul Sulina? De ce timp de mai bine de zece ani, a susținut cu tărie că doar Canalul Sfântu Gheorghe este singurul în care merită să se investească pentru a deveni navigabil? La toate aceste întrebări vom încerca să răspundem în paginile acestei cărți. Poate unele răspunsuri sunt fantasmagorice, fără nici o bază reală, pentru că, de fapt, tot acest volum nu este altceva decât o capcană pentru cititori, cu scopul de a-i face să citească cu sufletul la gură despre istoria Tulcei.
IMPORTANT: Toate cărțile au același preț (pentru a nu ne încurca în socoteli :-)), respectiv 20 lei la autor și în jur de 25 la Librăria Casei Cărții din Tulcea… . Pentru confort maxim, se poate trimite de către autor (cu autograf, dacă se dorește) prin poștă, cu taxe poștale gratuite și la prețul de 20 lei volumul. CONTACT: nicolaeariton@yahoo.com
Bună ziua! Aș dori să achiziționez, această carte. Am citit-o cu mult interes, dupa care am dăruit-o unei doamne pensionară. Intenționez că această carte sa fie un cadou de suflet, pentru altă persoană pe care o prețuiesc. Vă mulțumesc anticipat pentru sprijin!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pingback: “Misterele Dunării”, prezentate de Tudor Vişan-Miu | Lista lui Miu
Pentru Anonim… Aș putea plusa și spune că este SUPERINTERESANTĂ!… Numai de bine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
interesanta istoria orasului nostru
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pingback: Misterele Dunării | tudorvisanmiu
Pingback: Tulcea la 1870 de Nicolae C. Ariton | Cristian Munthe
Stimate dl. Covacef, îmi face o plăcere deosebită să descoper un comentariu al dvs. pe modestul meu blog despre istoria Tulcei. Sunt un cititor asiduu al cărților scrise de dvs., motiv pentru care o intervenție personală nu poate decât să mă facă deosebit de fericit. Pentru mine, dumneavoastră sunteți, alături de dl. Tudose Tatu, unul din seniorii istoriei dobrogene, pe care îi citesc cu cea mai mare plăcere. Este inutil să vă mai spun că una din cărțile dvs., la care faceți referire, Cimitirul Viu de la Sulina, Ex Ponto, Constanţa 2003, am respirat-o pur și simplu, atunci când am citit-o (nu vă mai povestesc prin câte aventuri am trecut până am intrat în posesia ei !). Drept dovadă a acestui lucru, este și articolul inspirat de cartea dvs., intitulat Misterul lui Charles Hartley și în care povestesc la rândul meu despre posibila poveste de dragoste dintre distinsul inginer englez și IDA JOHANA GLAISE, articol în care v-am citat ca mentor. Cât privește povestea vieții lui Charles Hartley, orice pagină scrisă despre el, reprezintă pentru mine o adevărată comoară, care îmi permite să construiesc scenarii literare pe gustul meu. În concluzie, mă bucur nespus că v-ați aruncat privirea asupra articolelor misterelor dunarii și că articolele mele sunt cât de cât interesante pentru dvs. La rândul meu, vreau să vă asigur de toată considerația mea și de repectul total pentru munca și opera pe care ați realizat-o scriind despre istoria Dobrogei. Îm cer scuze că vă răspund atât de târziua la comentariul dvs., dar am fost plecat din Tulcea. Vă urez un 2013 plin de realizări și sănătate deplină.
ApreciazăApreciază
Draga domnule Nicolae Ariton,
Foarte interesante ipotezele premergătoare textului dv.
Sunt foarte aproape de adevăr ca oricare presupunere.
Contextul uciderii lt. Parcker la Sulina au fost descrise în volumul P. Covacef, Cimitirul Viu de la Sulina, Ex Ponto, Constanţa 2003. Cartea se găseşte la unele biblioteci publice dar mai mult la persoane pariculare din jud. Tulcea. Presuun că sunteţi locuitor al judeţului.
x
La fel ca şi dv. am presupus în carte că a fost asasinat de briganzii greci care operau în zona Sulina, în contextul descris bine de dv.
Printre ei am identificat un anume „pirat al deltei” al cărui mormânt l-am identificat în „Cimitirul Europolis”, aşa cum am propus să fie numit cimitirul de la Sulina, împreună cu D.na Hogea şi cu Dl. Aurel Dimitriu prin 2008 la Comisia Patrimoniului Naţional.
Foto document în carte.
x
Eu am încercat să-l identific pe lt. Parcker printre fotografiile păstrate la Londra în arhiva familiei Parcker.
Eu spun 98 % că acolo se află.
x
Cineva, pentru cele 2 % dintre erorile mele, l-a postat pe acest tânăr ofiţer de marină englez, pe un site despre Portul Constanţa şi Compania D.B.S.R, cea care a construit linia ferată C.voda – Constanţa. (v. Volumul P. Covacef, „150 de ani în evoluţia căilor ferate din Dobrogea”, Ex Ponto, 2010, Constanţa).
Dumnealui spune că este vorba în fotografie despre John Trewor Barkley, constructorul susnumitei linii ferate.
Eu nu fac polemică în scrierile mele.
Vă precizez că acest J.T. Barkley a fost coleg la acelaşi „London King’s College” pe care a absolvit-o în 1847, cu personajul dv din volumul pe care-l semnalaţi Ch. Augustus Hartley.
Normal ar fi trebuit ca fiecare să poarte uniformă de culoare neagră, semnul distictiv sl meseriei de inginer, aşa cum îl cunoaşteţi pe Hartley.
Ori în portretul postat de dl. arh. Gh. Stănculescu, uniforma ofiţerului de marină Hyde Parcker este de culoare albă.
Cu prietenie,
La Mulţi Ani
Petre Covacef
05.01.2013
ApreciazăApreciază