„Misterele Dunării” sărbătorește 10 ani de la apariție…

misterele dunarii aniversare 10 ani


     Blogul „Misterele Dunării” sărbătorește 10 ani de existență. În luna aprilie a anului 2011, publicam primele articole dedicate unei serii de trei romane – pe care aveam de gând să le scriu -, a căror acțiune se petrecea în Tulcea otomană, în jurul anului 1870 (au fost publicate „Pierdut în Tulcea – Misterele Dunării” și „Aventuri în Tulcea – Misterele Dunării”).  Inițial, mă gândisem la numele de „Misterele Tulcei”, o pastișă clară a celebrelor „Misterele Parisului” sau „Misterele Londrei”, de Eugene Sue și Paul Feval, dar în lipsă de cunoștințe despre istoria tulceană, m-am gândit că orașul Tulcea nu avea cum să-mi ofere prea multe subiecte misterioase, așa că am ales „Misterele Dunării”, cu un orizont mai larg al subiectelor, începînd cu Tulcea și ajungând la Dunăre, (în mod special Dunărea de Jos) și Delta Dunării. După 10 ani, mărturisesc că nu am reușit să ies din granițele orașului – literar vorbind -, istoria Tulcei dovedindu-se a fi o adevărată mină de aur, cu filoane inepuizabile. În cei 10 ani de existență au fost publicate 547 de articole, dintre care o parte sunt anuțuri sau recenzii, mai rămânâd însă în jur de 300, dedicate istoriei tulcene. Dacă din motive de pandemie nu ne putem întâlni la un pahar de șampanie, pentru a sărbători cei 10 ani misterioși dunăreni, vă propun să petrecem prin lectură, mai precis lecturarea topului 10 celor mai citite și celebre articole publicate de-a lungul timpului pe blogul „Misterele Dunării”. În curând, va fi publicat articolul de pe locul 10. Puțintică răbdare!

Nicolae C. Ariton

 


 

 

 

Misterul micului mare ucigaș…

 


     O simplă discuție despre țânțarii din Delta Dunării,  îți va aduce afirmația că specia anofelilor, vinovată de transmiterea frigurilor dunărene, palustre sau malarie – adică tot aia – a dispărut grație unei specii de crap aclimatizată în apele dunărene. În mod cert, nu a fost vorba despre crap, nici măcar de speciile importate în anii 60 din China și Rusia, ci un cu totul alt pește, numit gambuzie. Continuă lectura

Nave turcești fluviale de Dunăre (6)


         Ultimul episod al serialului nostru, marca Tudose Tatu, dedicat navelor turcești care au navigat pe Dunăre în perioada 1711-1792. O lectură captivantă și cu informații prețioase privind viața dunăreană în perioada secolului al XVI-lea. Citiți și pătrundeți în lumea Dunării de Jos, de acum aproape 3 secole, cu ambarcațiuni la cârma cărora se aflau moldoveni, greci, valahi și turci, vorbind lingua franca, mâncând ciulini, bând vin de Niculițel și bucurându-se de frumusețea sălbatică a fluviului și Deltei Dunării. Nu uitați să apreciați munca scriitorului gălățean, Tudose Tatu, autorul rândurilor de mai jos, pregătite special pentru blogul nostru, până când vor fi cuprinse într-un volum. Lectură sănătoasă!

Nicolae C. Ariton


Nave turcești fluviale de Dunăre (6)

autor Tudose Tatu

 Iar în elaietul Ergo,, ținutul Bosniei  la Srebrenița, 42 de bucăți, conform unei știri din luna decembrie. Nici anul 1788 nu a fost mai neproductiv. Pe parcursul său, căpitanul flotilei de Dunăre, Çadırcızâde Mehmed Ağa, cu abilitate a construit în schelele fluviului Dunărea o mulțime de asemenea vase üstü açık și anume la Yergöğü/Giurgiu 28  Ziştovi’ 26, Lofça 14,  Niğbolu 10, și la Vidin doar 1.|[2] Cele mai multe însă s-au construit la Hezargrad, respectiv 40 de unități. În sfârșit la Târnova 15. Așa indică un document din 11 ianuarie 1788.|[3] Finalizarea construcției a peste 134 de vase de acest tip a fost anunțată într-un ilam al cadiilor din respectivele localități.|[4] Continuă lectura

Nave turcești fluviale de Dunăre (5)


         Un nou episod al serialului nostru, marca Tudose Tatu, dedicat navelor turcești care au navigat pe Dunăre în perioada 1711-1792. O lectură captivantă și cu informații prețioase privind viața dunăreană în perioada secolului al XVI-lea. Citiți și pătrundeți în lumea Dunării de Jos, de acum aproape 3 secole, cu ambarcațiuni la cârma cărora se aflau moldoveni, greci, valahi și turci, vorbind lingua franca, mâncând ciulini, bând vin de Niculițel și bucurându-se de frumusețea sălbatică a fluviului și Deltei Dunării. Nu uitați să apreciați munca scriitorului gălățean, Tudose Tatu, autorul rândurilor de mai jos, pregătite special pentru blogul nostru, până când vor fi cuprinse într-un volum. Lectură sănătoasă!

Nicolae C. Ariton


Nave turcești fluviale de Dunăre (5)

autor Tudose Tatu

     Este vorba de campaniile din 1711, 1736-1739, 1768-1774, 1786-1789. Începem cu primul. Conform documentelor pe fluviul cel mare împărătesc în 1711 se aflau 50 de asemenea tip de vase. Este indicat de un act din 23 ianuarie 1711.|[1] În anul 1736 cel al debutului războiului ruso-austro-turc pe Dunăre se aflau 40 de unități.| [2] În data de 16 septembrie 1738 un număr de 60 de vase au fost construite de Mahmud Kaptan, Ağa vaselor ustü açık la Yergöğü/Giurgiu și Ruse pe baza unui ordin.| [3] Numărul lor va crește foarte rapid, astfel că doar peste câteva luni in 17 mai 1739 conform istoriei se vor menționa nici mai mult, nici mai puțin decat 290 bucăți.|[4] Continuă lectura

Nave turcești fluviale de Dunăre (4)


         Un nou episod al serialului nostru, marca Tudose Tatu, dedicat navelor turcești care au navigat pe Dunăre în perioada 1711-1792. O lectură captivantă și cu informații prețioase privind viața dunăreană în perioada secolului al XVI-lea. Citiți și pătrundeți în lumea Dunării de Jos, de acum aproape 3 secole, cu ambarcațiuni la cârma cărora se aflau moldoveni, greci, valahi și turci, vorbind lingua franca, mâncând ciulini, bând vin de Niculițel și bucurându-se de frumusețea sălbatică a fluviului și Deltei Dunării. Nu uitați să apreciați munca scriitorului gălățean, Tudose Tatu, autorul rândurilor de mai jos, pregătite special pentru blogul nostru, până când vor fi cuprinse într-un volum. Lectură sănătoasă!

Nicolae C. Ariton


Nave turcești fluviale de Dunăre (4)

autor Tudose Tatu

În raportul  “ambar emini” respectiv eminului hambarelor de Isaccea, anume Halil, se va menționa existența unui asemenea vas.|[1] Datorită înghețului Dunării lui îi fusese transferată sarcina de a conserva și repara vasele de acest ultim tip existente în adăposturile de iarnă ale armatei și în alte locuri. Navele cu acest nume erau  folosite pentru transportul de zaherea/provizii alimentare, praf de pușcă și muniție pentru tunurile marinei militare, cât și pentru transportul de trupe dacă era necesar. Fiecare dintre aceste vase construite destinate pentru transport aveau o capacitate de 500 kile de zaherea. 13 328 kg. la sfârșit de veac 17 ar fi însemnat totuși puțin.|[2] Continuă lectura

Nave turcești fluviale de Dunăre (3)


         Iarăși un episod al serialului nostru, marca Tudose Tatu, dedicat navelor turcești care au navigat pe Dunăre în perioada 1711-1792. O lectură captivantă și cu informații prețioase privind viața dunăreană în perioada secolului al XVI-lea. Citiți și pătrundeți în lumea Dunării de Jos, de acum aproape 3 secole, cu ambarcațiuni la cârma cărora se aflau moldoveni, greci, valahi și turci, vorbind lingua franca, mâncând ciulini, bând vin de Niculițel și bucurându-se de frumusețea sălbatică a fluviului și Deltei Dunării. Nu uitați să apreciați munca scriitorului gălățean, Tudose Tatu, autorul rândurilor de mai jos, pregătite special pentru blogul nostru, până când vor fi cuprinse într-un volum. Lectură sănătoasă!

Nicolae C. Ariton


Nave turcești fluviale de Dunăre (3)

autor Tudose Tatu

   Caic va apare și în cronica lui Miron Costin „Letopisețul Țărâi Moldovei de la Aron Vodă încoace …” acoperind perioada 1594-1661 lucrare terminată în 1675. Îl mai găsim în cuprinsul a două manuscrise românești respectiv numărul 3231|[1] cuprinzând Minunile Maicii Domnului și  3821.|[2] Termenul e folosit și de cronicarii Dionisie Eclesiarhul, Zilot, plus în poezia populară. Puțin mai târziu apare și în inscrisurile Visteriei Valahiei. Chieltueala acestoru bani ai haraciuliui precum scrie în josu anume :   (7202). …7234 taleri. S’au datu la Hagi-Ali pentru gătirea celoru 5 caice, afaru de taleri 5000 ce i s’au datu din salaori, cu fermanu din haraciu…|[3] Că respectivele caice nu erau mici, nu erau doar o luntre și nici nu erau puține, reiese din niște mărturii ale unor spioni kesaro-krăiești respectiv austrieci ce au navigat în jos pe Dunăre cu misiuni informative. Continuă lectura

Nave turcești fluviale de Dunăre (2)


         Un nou episod al serialului nostru, marca Tudose Tatu, dedicat navelor turcești care au navigat pe Dunăre în perioada 1711-1792. O lectură captivantă și cu informații prețioase privind viața dunăreană în perioada secolului al XVI-lea. Citiți și pătrundeți în lumea Dunării de Jos, de acum aproape 3 secole, cu ambarcațiuni la cârma cărora se aflau moldoveni, greci, valahi și turci, vorbind lingua franca, mâncând ciulini, bând vin de Niculițel și bucurându-se de frumusețea sălbatică a fluviului și Deltei Dunării. Nu uitați să apreciați munca scriitorului gălățean, Tudose Tatu, autorul rândurilor de mai jos, pregătite special pentru blogul nostru, până când vor fi cuprinse într-un volum. Lectură sănătoasă!

Nicolae C. Ariton


Nave turcești fluviale de Dunăre (2)

autor Tudose Tatu

Revenind la text, flota fluvială de pe Dunăre se restrânsese, fie datorită conflagrației recent încheiate – războiul ruso-austro-turc dintre anii 1786-1792 – distrugerii ori rechiziționării mijloacelor de transport de armata austriacă de ocupație, ori vechimii vaselor, fie datorită faptului, cum spunea pe bună dreptate sultanul că erau folosite în scop propriu de anumiți dregători ai Porții. Și să subliniem că această situație se prelungea de mulți ani încoace – poate o decadă nn. Continuă lectura

Nave turcești fluviale de Dunăre (1)


         Misterele Dunării vă oferă un nou serial, marca Tudose Tatu, dedicat navelor turcești care au navigat pe Dunăre în perioada 1711-1792. O lectură captivantă și cu informații prețioase privind viața dunăreană în perioada secolului al XVI-lea. Citiți și pătrundeți în lumea Dunării de Jos, de acum aproape 3 secole, cu ambarcațiuni la cârma cărora se aflau moldoveni, greci, valahi și turci, vorbind lingua franca, mâncând ciulini, bând vin de Niculițel și bucurându-se de frumusețea sălbatică a fluviului și Deltei Dunării. Nu uitați să apreciați munca scriitorului gălțean, Tudose Tatu, autorul rândurilor de mai jos, pregătite special pentru blogul nostru, până când vor fi cuprinse într-un volum. Lectură sănătoasă!

Nicolae C. Ariton


Nave turcești fluviale de Dunăre (1)

autor Tudose Tatu

Acest material reprezintă o primă încercare de sinteză a celor mai cunoscute nave fluviale, unele cu dublă destinație, comercialo-militară,  care au circulat pe Dunăre de la sfârșitul de veac XVI vreme de un secol, până spre anii 1790-1792. La baza alegerii lor a stat atât mulțimea, cât mai ales frecvența apariției acestora în documentele vremii. Povestea lor se va baza atât pe surse românești și străine, dar în majoritate pe cele turcești, având în vedere că Dunărea ce împărătească, au Tuna Nehri cum era cunoscută de osmani, din sus de Belgrad până la marea cea neagră ori Kara Deniz a constituit fluviul cel mai important al imperiului din această parte de lume. Moldova și Valahia, Bogdan și Eflak cum erau cunoscute își vor aduce și ele o contribuție majoră în construcția flotei otomane, Galațiul în privința vaselor de război maritime, fiind al doilea șantier ca importanță din întreg imperiul, după Tersane Amire din Țarigrad, iar Valahia cu vasele fluviale edificate la Căscioarele, pe Dunăre și în satele din preajmă. În acest sens aduc mulțumiri istoricilor turci, în special Doamnei Filiz Yildirim  de la Fırat Üniversitesi  cu a sa teză de doctorat intitulată:18 yuzyilda Tuna nehri donanmasi (1711-1792)respectiv Flota fluvială de Dunăre în secolul XVIII (1711-1792), din care am folosit câteva extrase, dar mai ales notele de subsol. Unul dintre vasele descrise a fost abordat pe larg de domnia sa în paginile 306-310 ale materialului citat.

Continuă lectura

Vernisajul expoziției „REînTOARCEREA”, vineri, 12 aprilie 2019


Încercați să vă faceți puțin timp liber, între două reprize de ploaie, și veniți vineri, 12 aprilie 2019, ora 18,00, la Biblioteca Județeană „Panait Cerna” Tulcea pentru a participa la un eveniment special: vernisajul expoziției ”REînTOARCEREA” a artistei Alina Codin. Expoziția oferă o viziune cromatică originală asupra artei decorative populare, a înțelesurilor sale arhaice, a simbolurilor sale ancestrale, reinterpretate în manieră contemporană. Vă invităm să întâmpinați alături de noi Sfânta Sărbătoare a Paște-lui, în această magică lume a formelor și culorilor! Co-organizator: Misterele Dunării.

Conferința internațională „Cazacii dunăreni: origini și conviețuire în nordul Dobrogei”

Misterele Dunării, ca și co organizator, vă invită la Conferința internațională „Cazacii dunăreni: origini și conviețuire în nordul Dobrogei”, în ziua de 6 aprilie 2019, la Biblioteca Județeană „Panait Cerna” Tulcea. Invitațiile sunt disponibile la organizatori. Nu fiți timizi, o șansă de a afla mai multe despre cazaci și existența lor tulceană.


Speech balcanic la Bookland, susținut de Nicolae C. Ariton, miercuri, 05 noiembrie, 2014

banner_800x600_miercuri


Dragi prieteni, vă aștept miercuri, 05 noiembrie, 2014, la ora 14,00, la sala Mihail Kogălniceanu, la un mic speech discuție balcanică, dintr-o serie națională organizată de BOOKLAND Evolution. Vom vorbi vorbe despre cărți, aventuri istorice și mistere tulcene.

Nicolae C. Ariton


Sloiul bătrânului Chiciuc…

sloi2


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din zilele următoare, 2014

Talentatul scriitor tulcean Cristi Tuzlaru revine cu un text, despre care îi place să spună că este cald ca un vin fiert şi efervescent ca o socată. În traducere, ar însemna că acesta poate fi citit şi de creştini, dar şi de musulmanii, cărora le este interzisă băutura. Redevenind serioşi, putem afirma cu tărie că tânărul scriitor nu ne oferă doar simple povestiri tradiţional – gastronomice, ci adevărate lecţii de istorie, într-un adevărat cult al bătrânilor şi străbunilor săi din Valea Teilor, de la care a adunat poveşti, pe vremea când un reportofon era doar un vis, iar        ideea de a scrie despre ei o adevărată himeră. Şi totuşi acest lucru s-a întâmplat, motiv de bucurie pentru cei care vor să cunoască istoria tulceană, cu tot farmecul ei aparte, de-a dreptul exotic şi plin de mistere. În concluzie, autorul Cristi Tuzlaru, într-un adevărat regal literar – istoric – etnografic – gastronomic.

Nicolae C. Ariton

mistereledunarii.ro

 

Sloiul bătrânului Chiciuc

de Cristi Tuzlaru

Bătrânul era printre puţinii tineri ai Meidanului care beneficiaseră de un sejur, gratuit şi prelungit, din partea Regatului român. Trecuse Prutul cu uşurinţă, iar apoi vizitase în condiţii grele pentru un tânăr de vârsta lui, periferiile Stalingradului, fiind în stare să facă comparaţii pertinente între munţii Carpaţi şi munţii Tatra, deşi el ca şi soldat de infanterie nu înţelegea utilitatea muntelui, după ce stătuse 3 ani în regimentul de gardă al Majestăţii Sale.

Continuă lectura

Accident teribil la Sulina… pe la 1855

Sulina1     


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data 02.09.2014

     Domnul Tudose Tatu, după o vară fierbinte, în care a scris intens şi a realizat lansări succesive ale ultimei sale cărţi, Oraşul cu prea puţine muieri de iubit, la Galaţi, Sulina şi Tulcea, ne face cinstea şi onoarea de a ne oferi spre publicare un mic fragment din viitoarea sa carte, Rapoarte tainice din Sulina cea neastâmpărată, aflată în curs de apariţie.  Consideraţi aceste rânduri ca pe o prefaţă a unei adevărate lansări şi un motiv să ne bucurăm de o mică călătorie la Sulina şi în timp, pe la 1855, prin luna noiembrie/decembrie, când temperatura era puţin mai răcoroasă ca în primele zile de septembrie, 2014.

Nicolae C.  Ariton

mistereledunarii.ro


Continuă lectura

Corăbii cu mirese

eugen barau


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data 08.07.2014

În principiu, în toate orașele și satele de-a lungul Dunării, de la Galați în jos, acum 150 de ani, obiceiurile matrimoniale erau la fel ca peste tot în lume. Adică, căsătorii din dragoste, mai multe din interes, nunți, divorțuri, bucurii și tragedii. Luând în considerare numărul mare de seminții (români, greci, bulgari, turci, ruși etc.), obiceiurile, mai ales cele religioase, erau pe ici, pe colo, diferite, dar în principiu, toate se derulau după un scenariu aproape identic, adică pețitul, cununia religioasă, petrecerea (mai mare sau mică, după posibilități) și, apoi, primii pași în viață a tinerei familii. Dacă în sate, evenimentul marital se desfășura uneori după tradiții medievale, prin orașele mari, precum Galați, Brăila și Tulcea, pricopsite cu porturi pline de marinari și hamali, evenimentele deveneau câteodată de-a dreptul ciudate. Nici unul nu se putea însă compara cu  ce se întâmpla la Sulina, în mod special în perioada 1850-1860, când putem afirma cu tărie că lucrurile o luaseră chiar razna.


Continuă lectura

A freca mangalul, la Tulcea, cândva…

1

    Expresia a freca mangalul este la fel de celebră cu a freca menta, despre care am discutat într-un articol anterior. În primul rând, trebuie însă să clarificăm, dacă este vorba despre frecatul mangalului sau a manganului, cele două materiale fiind complet diferite. În primul caz, se referă la cărbunele de lemn, pe când în al doilea, este vorba despre un metal dur și casabil. După cum se poate lesne observa și în titlul articolului, ne-am referit la cărbunele de lemn, deci la mangal, considerând că expresia corectă este a freca mangalul. Continuă lectura

Crudul adevăr despre articolul „Frecatul mentei la tulceni, pe la 1870”

    În urmă cu ceva timp, mai precis pe 28 octombrie 2012, am publicat pe misterele dunarii un articol intitulat „Frecatul mentei la tulceni, pe la 1870”, fără să mă gândesc nici o clipă la posibilitatea că acesta va deveni, într-un fel, cel mai celebru text personal. La momentul respectiv, aflat într-o mică lipsă de idei, am purces la scrierea unui articol în care să explic cititorilor blogului proveniența celebrei expresii. Aceasta, după ce am observat că nu există absolut nici o referire, cu toate că este extrem de uzitată, ba chiar am aflat și despre existența unei organizații intitulată Academia de frecat menta, printre altele.  La data publicării, articolul a avut o audiență obișnuită, pentru ca, deodată, la începutul verii, aceasta să crească exponențial, datorită distribuției pe pe Facebook și preluării de numeroase alte bloguri, cu citarea sursei. Continuă lectura

Nea Costică Street Bookshop Tulcea

   nea costica 2

   De puțin timp, Misterele Dunării și-a stabilit un distribuitor oficial al cărților din seria Tulcea, la 1870 și Misterele Dunării, în persoana domnului Constantin Toloș cunoscut de tulceni ca Nea Costică și celebra deja a sa tonetă de Sub Coloane, din centrul orașului Tulcea. La noul nostru distribuitor oficial, puteți găsi, pe lângă titluri interesante de cărți și cele tipărite de www.mistereledunarii.ro . Continuă lectura