„Misterele Dunării”, TOP 10, locul 04… Tulcea subterană

    galerie2


    Locul al 4-lea în topul articolelor „misterele dunării” este ocupat de cel dedicat tunelurilor tulcene, cândva extrem de numeroase. Între timp, au mai rămas doar câteva capete răzlețe, scăpate ca prin minune de planurile urbanistice ale orașului, care au schimbat nu numai fața văzută a orașului, ci și „măruntaiele” acestuia, străbătute, în urmă cu ceva ani de zeci de tuneluri ale depozitelor militare otomane sau „de fugă” a familiilor bogate tulcene.

Articol scris în urma unei discuții cu Vasile Suhov

    Nu mai țin minte dacă am scris despre acest lucru, dar numele blogului Misterele Dunării este legat de cărțile Misterele Parisului și Misterele Londrei. La prima vedere pare exagerat să alături două metropole atât de cunoscute și celebre de micuțul oraș Tulcea, pentru că trebuie să recunosc că inițial am vrut să-l denumesc Misterele Tulcei, dar la timpul respectiv nu credeam că voi găsi suficiente subiecte interesante despre istoria localității noastre.

Continuă lectura

Tulcea subterană

    galerie2

Articol scris în urma unei discuții cu Vasile Suhov

    Nu mai țin minte dacă am scris despre acest lucru, dar numele blogului Misterele Dunării este legat de cărțile Misterele Parisului și Misterele Londrei. La prima vedere pare exagerat să alături două metropole atât de cunoscute și celebre de micuțul oraș Tulcea, pentru că trebuie să recunosc că inițial am vrut să-l denumesc Misterele Tulcei, dar la timpul respectiv nu credeam că voi găsi suficiente subiecte interesante despre istoria localității noastre.

Continuă lectura

Lansare TULCEA, LA 1870 – vol.2

??????????   Joi, 27.06.2013, ora 13,00, a avut loc prima lansare a volumului TULCEA, LA 1870 – Nemaipomenitele întâmplări trăite de Nichifor de Carpat și Said Pașa, dintr-un lung șir de manifestări asemănătoare, ce vor urma. De data aceasta, a fost o lansare fără prea mult tam-tam, făcută împreună cu cei mai dragi elevi de la Liceul Tehnologic Ion Mincu Tulcea, respectiv clasa a IX-a. Ideea manifestării a fost încercarea de a apropia fascinanta istorie a orașului nostru de sufletele noii generații. Continuă lectura

Mesire Romolo Gessi Pașa, vremelnic tulcean pe la 1870…povestit de Tudose Tatu

   p1180729[1]Prietenul incontestabil al Misterelor Dunării, distinsul autor gălățean Tudose Tatu, ne-a onorat cu trimiterea unui articol dedicat celui care a fost Romolo Evaristo Gessi, unul din personajele pline de mister care a trăit o vreme și la Tulcea, exact în perioada care ne place cel mai mult să vorbim de orașul nostru, respectiv anii 1870. Țin să vă avertizez că articolul este consistent, documentat și scris la modul serios, adică un adevărat regal scriitoricesc pentru cei care sunt pasionați de trecutul Tulcei și istoria Dunării. Cu ocazia acestei lecturi de zile mari, o să aveți ocazia să descoperiți un personaj plin de culoare, cu nimic mai prejos de marii aventurieri ai secolului al XIX-lea, pe care îl veți devoala, rând cu rând, când la Sulina și Tulcea, când alături de Garibaldi în Italia, sau de Charles Gordon Chinezul, în Sudan, cu ajutorul documentelor pritocite de domnul Tatu. Fără nici un fel de ezitare, Romolo Gessi poate fi așezat în galeria de mari personaje ale Tulcei, alături de Nifon Bălășescu, Ismail Bey, Charles Hartley sau Nichifor de Carpat. Analistul-istoric Tudose Tatu, este cetățean mândru al Galațiului de istoria căruia (și a Dunării!) este atât de pasionat încât a scris următoarele cărți: „Cărţi vechi, corăbii, reisi, neguţători şi diplomaţi de la Dunărea de Jos 1745 – 1856″, „Împrăştiatele poveşti ale Portului de aur”, „Comisia Europeană a Dunării, activitatea sa de la 1856 la 1931″, „Istoria trudită a fabricilor uitate”, „Sulina-asalturi însângerate”, „Farul bătrân de Sulina – Adevărul dezvăluit”, pe care vi le recomand cu căldură (din ultimele două, mai am câteva exemplare pe care vi le pot pune la dispoziție…). Acum, profitați de o scurtă întâlnire cu Mesire Romolo Gessi Pașa, povestit de domnul Tudose Tatu.

  Nicolae C. Ariton Continuă lectura

Tulcea, fals cu iz de trădare… pe la 1901

   portul sulina1  

   Poveste noastră începe în ziua de 22 martie, 1901, în gară la Pitești. Un distins domn german cumpără o carte poștală ilustrată cu intenția de a o trimite în Germania. Fire romantică, ce putea să aleagă din zecile de ilustrate românești decât ceva reprezentativ, care îi lega pe nemți și români, Dunărea. În plus, ce putea fi mai interesant decât o imagine cu Sulina, locul unde marele fluviu se vărsa în Marea Neagră, adică un mesaj simplu și frumos, izvoarele Dunării în Germania și sfârșitul acestuia la Sulina, România. Suflet dichisit, alege o carte poștală cu Sulina, în care se vede faleza și mai mulți cetățeni veseli, care salută de la bordul câtorva bărci, probail într-o zi de sărbătoare. Timbrează ilustrata cu o marcă de 10 bani, cu efigia Regelului Carol I, scrie câteva cuvinte cu o caligrafie tipic germană, plină de bucle și cu literele ca niște mici valuri ale Dunării, și o expediază de la oficiul poștal din gara Piteștiului. Pe data de 24 martie, deci numai după două zile, carte poștală ajunge la destinație, la Baden, așa cum reiese din ștampilele aplicate pe spatele acesteia. Elegant, romantic și eficient, am putea spune pentru anul 1901, ba chiar și pentru vremurile noastre. Continuă lectura