NEAMUL UNIC POET PREOT GABRIEL CONSTANTIN

La titlul de mai sus, care cuprinde titlul volumului de versuri și numele poetului, puteți să puneți o virgulă, unde vreți dumneavoastră, eu vă recomand după primul cuvânt…

Joi, 18 mai 2023, la Sala de festivități a Bibliotecii Județene „Panait Cerna”, a avut loc lansarea volumului de poezie „NEAMUL UNIC”, a poetului preot Gabriel Constantin. Generoasa sală a Bibliotecii a fost aproape plină de tulceni și chiar invitați (sau autoinvitați) din alte orașe și chiar țări, precum scriitoarea Rely Schwartzberg, tulceancă, dar stabilită în Israel.

Publicitate

PE ARIPILE DESTINULUI cu tulceanca Rely Schwartzberg

Miercuri, 17 mai 2023, la Templul Coral, din Tulcea, a fost lansat romanul „Pe aripile destinului”, publicat la Editura Napoca Star, a autoarei Rely Schwartzberg. Pentru această întâlnire, m-am pregătit temeinic, citind volumul (de 378 de pagini) într-o zi, pregătind o intervenție și mergând cu interes, curiozitate și chiar mici emoții la singura sinagogă rămasă în picioare în întreaga Dobroge, cu toate că nici Tulcea nu numără mai mulți de 10 evrei. Interiorul templului radia atât de multă istorie încât simțeam că îmi cade tavanul în cap și pe lângă mine se vânturau umbrele a mii de evrei care s-au perindat prin acest locaș de cult, în vremuri în care numărul lor era mai mult de 10% din populația Tulcei, adică în jur de trei mii.

Misterele Dunării vă urează: Paște fericit alături de familie și prieteni!

 

 

File din biografia lui Gheorghe Scarlat Fernic, parintele industriei navale romanesti (ep.2) / Tudose Tatu

Domnul Tudose Tatu, prietenul tulcenilor de la Galați, și-a adus aminte de noi și ne gratulează cu un articol, în mai multe episoade, despre Scarlat Fernic, părintele industriei navale românești. Cum și Tulcea are un șantier naval,  ne-am gândit că rândurile de mai jos vor fi de două ori mai interesante. Îi mulțumim domnului Tatu pentru frumosul gest de-a publica pe blogul nostru un material atât de interesant. Nu vă fie teamă, lectura este gratuită!

   Strada Gârlei = Strada Canalului = Strada Gh.Stroiciu

   Ulița pe Gârla Iacomi cu povestea ei, devenită Uliţa Gârlei sau invers mai degrabă, numită Strada Canalului,

    Se va fi aflat între străzile Sfinții Apostoli și Gloriei și va avea în 1941, 293 metri lungime,  pe ea aflându-se 31 case,un număr de 42 familii cuprinzând 132 persoane.

  În anii de sfârșit și început de veac, anume 1897, 1899, 1908, și 1910, pe strada Canalului la nr.11, locuiau părinții lui Gheorghe Fernic, Scarlat Carol Fernic și Rucsanda Fernic.

File din biografia lui Gheorghe Scarlat Fernic, parintele industriei navale romanesti, 1860-10 martie 1943 (ep.1) / Tudose Tatu

Domnul Tudose Tatu, prietenul tulcenilor de la Galați, și-a adus aminte de noi și ne gratulează cu un articol, în mai multe episoade, despre Scarlat Fernic, părintele industriei navale românești. Cum și Tulcea are un șantier naval, ce-i drept proprietate norvegiană (VARD) și cu muncitori, din ce în ce mai mulți de prin țări străine, ne-am gândit că rândurile de mai jos vor fi de două ori mai interesante. Dacă nu, nu. Dacă da, noi îi mulțumim domnului Tatu pentru frumosul gest de-a publica pe blogul nostru un material atât de interesant. Nu vă fie teamă, lectura este gratuită iar eu promit că-i fac cinste autorului cu o bere, era să zic Tulceana, dar fabrica s-a închis de mult, poate că dacă o cumpărau tot cei cu T… (mai danezi puțin) beam și noi tot T…  prof. Nicolae Ariton

   Gheorghe Scarlat Fernic s-a născut în Galați după datele  transmise de  George Codreanu, și  cele declarate de el însuși în actul de naștere al fiului său, nu mai puțin  viitorul vestit pilot și constructor de avioane  George Gh. Fernic.

Tulcea-imagini vechi-cuvinte noi… Blestemul lui Grigore Antipa

Continuăm serialul nostru, cu episodul #10 (ultimul), conținând fotografii (relativ) vechi (oricum, înainte de 1989) tulcene. Aleatoriu, fără nici o temă aleasă sau impusă, unele din imagini fiind excepționale, altele de o banalitate de-a dreptul tristă. Calitatea lor fotografică, de asemenea! Tuturor le vom adăuga un comentariu, în principiu cât mai scurt (deoarece am constatat că textele lungi nu prea sunt citite), adică „cuvinte noi”, cu scopul de a lămuri ce și cum vedeți în „imagini vechi”. În concluzie, un serial (aproape ca pe Netflix) cu o fotografie și câteva cuvinte. prof. Nicolae Ariton

Fix în centrul orașului se află o clădire botezată pompos „MGM Palace”, nume care ne duce gândul la Hollywood , Metro-Goldwyn-Mayer Studios, sau, mai în temă, cazinoul MGM Las Vegas. MGM-ul tulcen, chiar dacă are și „Palace” în coadă, este doar un club, cu bănuiala că și acesta și-a cam închis activitatea, fiind însă inițial chiar un palat, „Palatul Pescăriilor”. Palatul tulcean nu a fost translatat nici de la Hollywood, nici de la Las Vegas, ci a fost construit în perioada antebelică (1910-1914) de antreprenorii Ștefan Borș și Robert Flamm, alcătuind un adevărat triumvirat cu Palatul Pașei (Muzeul de Artă) și Banca de Scont (demolată în 1964), care formau cu Grădina Publică, Piața Mircea.

Tulcea-imagini vechi-cuvinte noi… Pentru un bilet un plus

Continuăm serialul nostru, cu episodul #9, conținând fotografii (relativ) vechi (oricum, înainte de 1989) tulcene. Aleatoriu, fără nici o temă aleasă sau impusă, unele din imagini fiind excepționale, altele de o banalitate de-a dreptul tristă. Calitatea lor fotografică, de asemenea! Tuturor le vom adăuga un comentariu, în principiu cât mai scurt (deoarece am constatat că textele lungi nu prea sunt citite), adică „cuvinte noi”, cu scopul de a lămuri ce și cum vedeți în „imagini vechi”. În concluzie, un serial (aproape ca pe Netflix) cu o fotografie și câteva cuvinte. prof. Nicolae Ariton

„Orbiți” de frumusețea planurilor urbanistice, realizate după anul 1950, am trecut ca „chiorii” pe lângă singura clădire, de pe strada Isaccei, construită înainte de venirea comuniștilor la putere, cinema Select. Lucrurile sunt puțin mai complicate, pentru că prima adresă a cinematografului a fost strada Carol I, cea mai importantă a Tulcei (paralelă cu Dunărea), până în anul 1950. După această dată, strada Isaccei (a doua stradă paralelă cu Dunărea) devine „number one”, iar Carol I rebotezată Gării și ciuntită până a mai rămas un ciot care nu duce nicăieri.

Cum a vorbit un tulcean cu „ChatGPT” și a primit cadou o poezie dedicată Tulcei… sau Întâlnire de Gradul III cu Inteligența Artificială…

Ca tot omul, am aflat și eu despre „minunile” pe care le poate face „ChatGPT”, aplicația de Inteligență Artificială. Tot ca „tot omul”, mai mult sceptic, decât optimist, mi-am făcut un cont și fără nici o altă pregătire prealabilă, am accesat aplicația, întrebând politicos:

”Bună ziua! Se poate să vorbim în limba română?”

Răspunsul mi-a fost aproape instantaneu: „Da, desigur! Cu plăcere să vorbesc cu tine în limba română. Cum te pot ajuta astăzi?”

Tulcea-imagini vechi-cuvinte noi… Faleza, cine a pitit orașul?

Continuăm serialul nostru, cu episodul #8, conținând fotografii (relativ) vechi (oricum, înainte de 1989) tulcene. Aleatoriu, fără nici o temă aleasă sau impusă, unele din imagini fiind excepționale, altele de o banalitate de-a dreptul tristă. Calitatea lor fotografică, de asemenea! Tuturor le vom adăuga un comentariu, în principiu cât mai scurt (deoarece am constatat că textele lungi nu prea sunt citite), adică „cuvinte noi”, cu scopul de a lămuri ce și cum vedeți în „imagini vechi”. În concluzie, un serial (aproape ca pe Netflix) cu o fotografie și câteva cuvinte. prof. Nicolae Ariton

În urma articolelor din ultimele două săptămâni, am rămas cu dilema cine a pitit Tulcea după perdeaua groasă de beton a blocurilor cu 10-11 etaje de pe faleză, construite în perioada 1978-1982. Fără a exagera prea tare, construcțiile în cauză au fost o adevărată nenorocire pentru oraș, care așezat inițial pe dealurile din apropierea Dunării, avea farmecul său ușor rural și nițel oriental datorită minaretului Geamiei Azizya, multă vreme cea mai înaltă construcție a Tulcei. „Suspecții” construirii blocurilor sunt în număr de trei: Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu și arhitectul orașului Valeriu Pop.

3 martie 2023, „Ziua Scriitorului”… și la Tulcea

Tulcea are în componență, pe lângă Dunăre, pește, țânțari și scriitori. Nu sunt prea mulți, în comparație cu țânțarii, de exemplu, dar câțiva tot reușesc să se strângă, mai ales dacă întâlnirea se organizează la Biblioteca Județeană „Panait Cerna” Tulcea și scriitori fac parte din „Asociația AEGYSSUS a scriitorilor din județul Tulcea”, singura asociație tulceană de acest gen (bun, mai există și Asociația HAZ, dar aceasta este de râs). Capelmaiștrii festinului (hai să-i zicem totuși festivitate) cu scriitori au fost Mircea Marcel Petcu, președintele asociației sus numite și Ioana Frunte-Lată, ca și gazdă. Au participat o sumă de scriitori, acompaniați de cam același număr de bibliotecari, majoritatea școlari, împreună să tot fi fost vre-o douăzeci de personalități și persoane.