„Misterul comorii de la Agighiol”, ultimele exemplare…

Dragi prieteni, nu foarte multe exemplare din cartea „Misterul comorii de la Agighiol” vă așteaptă la librăria „Ion Creangă” de la Casa Cărții. Cea mai nouă apariție (lansată, joi, 15.09.2022) la Cartfest Danubius 2022 și un veritabil bestseller tulcean. Cartea este povestea descoperirii comorii de la Agighiol, în anul 1931 și aventurile prin care a trecut aceasta, până în zilele noastre. La lansare au fost prezenți doi strănepoți a celui care a descoperit comoara și care, ne vor detalia întâmplările prin care a trecut familia, după descoperirea comorii și care vor constitui, probabil, subiectul unui nou volum intitulat: „Blestemul comorii de la Agighiol”. Până la publicarea, probabilă/improbabilă, a acestei cărți, un mic fragment din „Misterul comorii de la Agighiol”.

Victor Cilincă, tulcean efemer…

În ziua de 16 septembrie 2022, Victor Cilincă a pogorât la Tulcea, pe la orele amiezii. Nu știm dacă acest eveniment s-a petrecut la fel precum sosirea lui Nifon Bălășescu, Ismail Bey, pe la 1870, sau, ceva mai recent, pe la 1898, Ioan Nenițescu, dar și venirea, pentru doar două zile, a distinsului prozator, dramaturg și jurnalist gălățean (ordinea puteți să o stabiliți dumneavoastră) a fost un fapt plin de importanță și demn de relatat pentru urbea noastră. Motivul vizitei a fost festivalul de carte „FESTCART DANUBIUS 2022”, unde a fost invitat cu surle și trâmbițe pentru a susține o conferință expozeu intitulată „Istoria ca spectacol”. Nu știm cât de multe știe Victor Cilincă despre Tulcea, că am scăpat, de exemplu, de otomani încă de la 1878-1879 și că moda a evoluat în mod normal și pe malul nostru de Dunăre, pentru că a sosit îmbrăcat elegant într-un costum de epocă, a la o perioadă definită cel puțin o sută de ani, de pe la 1848, până pe la 1948…

Tudose Tatu Tulcea…

În cadrul festivalului de carte „FESTCART DANUBIUS 2022”, scriitorul gălățean Tudose Tatu a fost prezent la Tulcea, chiar de la deschiderea festivă și nu a lipsit nici o secundă, pe parcursul celor 3 zile: joi, vineri, sâmbătă (15,16,17 septembrie). Am avut împreună un stand de carte (un cort numai al nostru), de la care nu ne-am clintit, fie soare, fie ploaie și nițel vânt. Momentul culminant al prezenței istoriografului Tudose Tatu la Tulcea a fost însă lansarea celor mai noi cărți ale sale: „Afurisia strâmtoare de Sulina – Au Sunne Bogazi – 1741/1786” și  „Aspre vremuri în bogazul de la Sulina turcesc – 1786/1812”, Editura Axis Libri, două tomuri dre 338 și respectiv 369, deci două adevărate „ceasloave” și nu doar două plachete de celuloză transparentă.

Cinema/ teatru Select, de vânzare… Pregătiți portofelele!…

De câteva zile, o agenție imobiliară din Tulcea a postat un anunț prin care fostul cinema/ teatru Select este scos la vânzare. Pentru cei care nu știu, este vorba despre locanda Oblivion de pe strada Isaccei, nr. 6, care funcționează în fostul cinema „7 Noiembrie”, fost „Select”, construit în perioada 1931/1932 de către asociații tulceni Scultety și Faimblat. Prețul de vânzare, la prima strigare este de 1,5 milioane de euro, după ce a mai fost vândut/cumpărat cel puțin o dată, în 2009, când s-a cerut 1,2 milioane de euro. În concluzie, pregătiți-vă portofelele și încercați să cumpărați ultima clădire construită în perioada interbelică de pe strada Isaccei (inițial avea intrarea pe partea opusă, adică strada Carol I, actualmente Gării).

MCA a fost lansată la Tulcea…

Titlul ușor criptat de mai sus vrea să creeze o ușoară confuzie, cu o urmă de taină. În fapt, este vorba despre lansarea cărții „Misterul comorii de la Agighiol”, a subsemnatului, în data de 15.09.2022, ora 16,30, la Casa Avramide, în cadrul uneia din primele manifestări a festivalului de carte, „FESTCART DANUBIUS 2022”. Anunțată cu câteva zile înainte, pe Facebook, reacția tulcenilor a fost entuziastă și entuziasmantă (pentru autor), nu mai puțin de 319 „îmi place” și „ador”,, cu 66 de comentarii și, foarte important, 47 de distribuiri, astfel încât evenimentul se anunța a fi sub bune auspicii.

Un nou mister la Tulcea…

Joi, 15.09.2022, ora 16,30, la Tulcea, se lansează un nou mister… pardon, carte. MISTERUL COMORII DE LA AGIGHIOL, un volum dedicat misterioasele întâmplări și aventuri prin care a trecut comoara de la Agighiol, în cele două milenii și jumătate de existență. De la regii odrisi care au ascuns-o și ajungând până la agighioleanul Dumitru Cordon, care a descoperit-o, oficial, în anul 1931, ba chiar, până în zilele noastre, undeva prin Bulgaria. O sută șaptezeci și cinci de pagini de războaie, personaje de acum două mii cinci sute de ani, un secol și deceniul optzeci. Totul în umbra unor veritabile deducții detectiviste, în care autorul a fost ajutat de către un polițist veritabil tulcean, Col.(r) Lucian Țugui, care va fi moderatorul lansării volumului, alături de autor și alți invitați, totul sub egida Festivalului de carte „CartFest Danubius 2022”.

Șapcă de Tulcea… și nu numai…

După fesul turcesc, pălăria de paie Panama și bască, a sosit timpul să vorbim și despre șapcă. În zona Tulcei și în întreaga Românie, șapca a devenit o piesă vestimentară importantă, cu rang de-a dreptul de aură religioasă, după 1950, după preluarea puterii politice de către comuniști. Importată din spațiul sovietic, dar fără să fie o invenție bolșevică, cea mai celebră șapcă a fost, în prima fază, cea purtată de Lenin și care probabil a și lansat o modă atât de invazivă încât putem spune că timp de câteva decenii șapca proletară a fost la fel ca fesul turcesc în Imperiul Otoman, timp de un secol.

Tulcenii între votcă și raki…

În Tulcea otomană, adică până în anul 1878, când în urma Războiului de Independență 1877-1878, Dobrogea este realipită Țărilor Române, tulcenii beau, printre altele, și un alcool tare, dublu distilat, în principiu cam de 40 de grade tărie, numit votcă. Spre deosebire de spațiul rusesc (și chiar polonez), unde producerea sa era artizanală sau monopol de stat, la Tulcea, fabricarea acesteia era interzisă, deoarece legile musulmane interziceau fabricarea alcoolului distilat, motiv pentru care votca se aducea de la Ismail, pe timp de noapte fără lună, cu dombazuri de contrabandă, de multe ori cu știrea vameșilor otomani care își încasau peșcheșurile cuvenite pentru a fi loviți de orbul găinilor când acestea ajungeau în portul orașului, pe la vadul sacagiilor, unde era cel mai liniște pe timp de noapte.

DDM de Tulcea…

A fost o vreme când inițialele DDM erau atât de des folosite de tulceni încât nimeni nu se mai întreba ce reprezintă. Aceasta se întâmpla începând cu anul 1938 și se termina cu începutul anilor 1970, pentru ca spre sfârșitul acelui deceniu, să intre în uitare, iar astăzi să fie un cuvânt complet necunoscut. Abrevierea DDM venea de la Direcția Dunării Maritime, care era o structură organizatorică aparținând Administrației Dunării de Jos care, începând din 1938, preluase organizarea navigației pe Dunărea de Jos de la celebra deja Comisie Europeană a Dunării.

Bască de Tulcea…

Am scris mai multe articole despre acoperământul capului la tulcenii de altădată. Astfel, am scris un articol despre celebrul fes turcesc, purtat și la Tulcea, cu abnegație, în perioada 1826 – 1925, impus de sultanul Mahmud al II-lea și abolit de Mustafa Kemal Ataturk. Apoi, despre pălăriile de paie, tip Panama sau canotieră, adevărate piese de rezistență din ținuta burghezilor tulceni și am încheiat cu un fabricant adevărat de pălării de fetru tulcene, Ovanes A. Hacian, un tulcean armean care comanda în Italia, la celebra fabrică Borsalino, loturi de câteva sute de pălării pe care le personaliza cu numele său și bineînțeles al Tulcei. Astăzi, vom vorbi (scrie) însă despre bască, un acoperământ de cap care a revoluționat (la propriu și la figurat) moda tulceană, începând cu 1950, un adevărat simbol al proletariatului comunist, „uniformizat” cu salopetă și… bască.