Cea mai veche casă din Tulcea

   Întrebarea cu cea mai veche casă din Tulcea, ne frământă de foarte multă vreme. Nu introducem în ecuația acesteia, clădirile adminstrative, precum Palatul Pașei, astăzi Muzeul de Artă, bisericile creștine, Geamia Azzizi sau sinagoga Coral, ci doar clădiri de locuit cu prăvălii la parter, așa cum era moda arhitectonică acum 100-150 de ani. După mai multe încercări și ezitări, suntem aproape convinși că cea mai veche casă din Tulcea, încă funcțională, este casa familiei Georgescu, situată pe strada Corneliu Gavrilov, fostă 23 August, în dreapta sediului Curții de conturi (pentru o mai ușoară localizare).

Tulceni, vi se pregătește ceva!…

Străzi de altădată… strada Sf. Nicolae

  

   Majoritatea descrierilor făcute orașului Tulcea, de acum 100-150 de ani, ar putea fi rezumate în felul următor: Un oraș cu câteva străzi centrale pavate, curate și bine iluminate dar, cu cât mergi spre marginile lui, străzile se transformă în ulițe înguste, întortocheate, tipic orientale, pline de praf și de o curățenie îndoielnică. Bineînțeles, gama cromatică a prezentării orașului era mult mai bogată și nuanțată, dar în linii mari, aceasta era prima impresie a unui călător prin Tulcea de odinioară.

Lansare de nota 10… Tulcea, la 1870, vol. 2… 17.09.2013

    Profitând de revenirea elevilor din vacanța de vară, am organizat o mică (re) lansare a volumului 2, Tulcea, la 1870, cu elevii clasei a XI-a a Liceului Tehnologic „Ion Mincu” Tulcea. Întâlnirea a fost de nota 10, având în vedere că toată lumea era odihnită și dornică de lectură.

Zbor de porumbei, 13 septembrie 1897

       Pe data de 13 septembrie 1897, deci fix acum 116 ani, un ofițer de geniu rus a deschis o colivie de porumbei și i-a lăsat să zboare liber. Ca un detaliu suplimentar, acest lucru se întâmpla la Sulina, la bordul piroscafului Ismail, care făcea parte din flota rusească de navigație pentru pasageri și mărfuri Compania rusă de navigație pe Dunăre.

Cerchezii povestiți de cerchezul Baslan Abdzakh

    Nu am crezut niciodată că un personaj din articolele scrise pe misterele dunarii va trimite un comentariu pe blogul nostru. Această idee axiomatică se datora și faptului că acesta este un blog de ficțiune și istorie, alcătuit din personaje și întâmplări care, fie nu au existat niciodată, fie au fost atât de demult întâmplate (în general, pe la 1870), încât din punct de vedere logic, un comentariu direct nu putea fi decât de domeniul science-fiction. Nu am luat în calcul însă descendenții acestor personaje! Și minunea s-a întâmplat! Zilele trecute am primit un comentariu de la un descendent cerchez, domnul Baslan Abdzakh, stabilit actualmente în Canada, fost student străin la Timișoara, în anii 80, al cărui străbunic a fost unul din sutele de mii de cerchezi strămutați din ținuturile caucaziene în Dobrogea.

Tudor Vișan Miu și blogurile sale…

     Îmi face o plăcere deosebită să vorbesc, în paginile virtuale ale misterelor dunarii, despre bloguri tulcene, în care se povestește, mai mult sau mai puțin, despre istoria Tulcei. Nici nu-mi vine prea greu acest lucru, având în vedere că acestea sunt atât de puține încât poți să le numeri pe degetele de la o mână. Așa că atunci când descopăr câte un blog/site cu referiri la istoria frumosului nostru oraș -direct sau indirect-, evenimentul se transformă într-o adevărată sărbătoare. Așa s-a întâmplat și cu noul prieten al misterelor dunării, Tudor Vișan Miu, tânăr elev al prestigiosului Colegiului Național Gheorghe Lazăr din București. Citiți și minunați-vă de ce poate realiza un adolescent talentat, descendent, pe linie maternă, dintr-o familie tulceană. Ca orice tânăr ambițios, care se respectă, Tudor Vișan Miu administrează nu un blog, ci cinci, toate la fel de interesante. Primul dintre ele (ordinea este aleatorie), este cel personal http://tudorvisanmiu.wordpress.com/ , care cuprinde articole extrem de interesante privind preocupările tânărului nostru prieten, dar și un adevărat centralizator virtual al celorlalte patru bloguri.