Skip to content

Cronica vizuală a Tulcei vechi (2) – Gara fluvială

18 Februarie 2013

    tulcea faleza cu gara fluviala in anii 1960    În timpul în care pritoceam la episodul I al Cronicii vizuale a Tulcei vechi,  dedicat clădirii DDSG, devenită ulterior a Agenției Austrice Danubiana, am observat în dreapta construcției cu pricina, o altă clădire care m-a surprins, aducându-mi aminte întâmplări de acum aproape cincizeci de ani. Clădirea de care vorbim azi este fosta Gară fluvială, care în ultima parte a existenței ei a fost și gară feroviară. Imaginea de mai sus, cu care debutează articolul, este un crop făcut dintr-o fotografie din anii 1960, cu câțiva ani înainte să fie demolată. Nu am reușit să aflăm exact când a fost construită, dar prin deducție putem afirma că acest lucru s-a întâmplat undeva prin anii 1890, poate chiar mai devreme. Oricum, în imaginea de mai jos, localizată în timp undeva pe la 1890, gara fluvială se ridica falnică, alături de clădirea DDSG, numită mai târziu Agenția Austriacă Danubiana.

tulcea faleza 1900 cu sediul ddsg si gara fluviala

   Pentru a fi și mai expliciți în prezentarea vechii noastre gări, am atașa mai jos și imaginea din anii 1960, din care vă spuneam că face parte cropul primei imagini.

gara fluviala si tren 1960 rezolutie buna

   Iar pentru o orientare mai bună, am inclus și o fotografie, făcută din minaretul Geamiei Azizi, probabil, în care, în dreptul ultimului ponton, în fundal, cu puțină atenție se poate desluși clădirea noastră.

dunareaveche-100710125348-phpapp02-slide-13

    Din punct de vedere arhitectonic, clădirea nu era cine știe ce frumusețe, dar emana un aer de robustețe și soliditate, care a ajutat-o probabil să și reziste timpului și războaielor ce au trecut peste oraș. Începând din perioada interbelică, când s-a construit și calea ferată, gara fluvială devine și gară feroviară. din acest moment, intervine în povestea noastră și memoria personală, pentru că îmi aduc aminte, ca prin ceață, de o vizită în această clădire, prin anii 1965, din care mi-a rămas amintirea unei săli uriașe de așteptare, întunecată și destul de sinistră pentru un copil de 5-6 ani. Fotografia de mai jos, făcută prin anii 1965, de pe un vapor, ne arată o gară fluvială și feroviară, destul de ascunsă, dar din care ne putem da seama destul de bine unde era poziționată. După cum se poate observa, aceasta era puțin mai jos de Casa sindicatelor, construită la rându ei în anii 1960.

tulcea 1970 cu gara faleza

    În concluzie, gara noastră era în plină faleză, ca să zicem așa, așa cum se poate observa și din ilustrata de mai jos, în care se poate vedea clar cât de mult înainta calea ferată.

tulcea faleza cu tranul pina la mijloc faleza

    Încheim aici acest articol, cu speranța că niște tulceni de bine ne vor ajuta cu alte detalii privind completarea datelor care ne lipsesc privind existența acestei clădiri, care nu mai este. Ne-ar interesa anii de construcție și exact anul demolării, inclusiv povești interesante, picante, neverosimile, cum bănuim că au existat…

    Nicolae C. Ariton

21 comentarii leave one →
  1. 22 Februarie 2013 10:37

    Multumesc si eu pentru aprecieri… ne straduim, in continuare, sa decoperim lucruri si mai interesante depsre frumoasul nostru oras…

  2. Anonim permalink
    21 Februarie 2013 12:26

    Superb! Multumim D-le Ariton pentru toate aceste materiale si altruismul de care dati dovada!

  3. 21 Februarie 2013 10:41

    Domnul Gigi… comentariul dvs. este un incpeut perfect de articol… doar ca se termina prea repede… faleza plina de busteni si carbuni a fost cam pina in 1960, cred… la o vizita a lui Dej s-a inceput curatenie si amenajarea… fabrica de cherestea Poporul cred ca era totusi mai spre centru, cam pe unde este sala de sport… oricum, le tot asezam cu mintea, pina la fixam locul🙂

  4. 21 Februarie 2013 10:36

    Parca nu-mi vine sa cred ca demolarea a fost atit de tirzie… probabil ca ultimii ani cladirea a fost sediul capitaniei portului iar gara se mutase de prin 75 in sediul actual… asa cred… numai de bine!

  5. 21 Februarie 2013 10:34

    Draga NE, ne straduim sa ne mai aducem aminte de cite ceva din orasul nostru… apoi, sa le punem cal la cap si poate ne iese de o istorie mica a orasului… intr-un fel chiar este capatul pamintului, in alt fel, este inceputul lui🙂

  6. 21 Februarie 2013 10:32

    domnul viorel, acum avem o marja de ani, intre 1971-1978… oricum, m-am inselat cu mai bine de 10 ani in datarea demolarii…

  7. 21 Februarie 2013 10:30

    Doamna Alexandrina, multumiri pentru comentariu… incet, incet, aflam perioada in care s-a facut demolarea respectiva… Numai de bine!

  8. Gigi Grama permalink
    21 Februarie 2013 0:39

    Calea ferata se termina la I.I.P., eram foarte mic, dar imi aduc aminte ca faleza era nebetonata si plina cu gramezi imense de carbune si busteni, cam pana dupa H. Delta, apoi toata activitetea portuara s-a mutat in amonte unde este acum gara. Langa stadion era o fabrica de cherestea care a fost demolata prin 1972. Pe faleza era o locatie
    ” Orcula ” cu hotel, restaurant si terasa cu arbori seculari si o vedere superba catre Dunare.

  9. Anonim permalink
    20 Februarie 2013 17:18

    eu am locuit la G4, si imi amintesc ca intre Gara Fluviala si Restaurantul Danubiu era un parc minunat cu salcii in care ma cocotam…aveam si eu vedere la Dunare…a urmat apoi un peisaj dezolant cu gropi mari, periculoase si apoi schelele metalice printre care din nou ne jucam…posibil sa fie 78-79 perioada demolarii

  10. 20 Februarie 2013 16:11

    Pit ! Ne bucuram mult ca ne reamintesti cum era odata frumosul nostru oras.Cand am venit prima data la Tulcea, ma impresionat faptul ca linia ferata se termina.Aveam senzatia ca este capatul pamintului.

  11. Huluba Turlica Alexandrina permalink
    20 Februarie 2013 14:48

    Demolarea acelor cladiri s/a facut oricum dupa l974 si nu numai cladirea garii vechi dar si cladiri vechi de pe Isaccei,Babadag este anul cand am inceput cursurile liceului in Tulcea,este frumos ca avem asa amintiri frumoase cu orasul nostru.

  12. 20 Februarie 2013 12:59

    Violeta, nu te contrazic🙂 , in ’78 aveam 10 ani si am asistat la demolarea ei .

  13. violeta ilie permalink
    20 Februarie 2013 12:38

    Gresit , Viorel !Casandra fata mea cea mare , s-a nascut in ’78 si gara fluviala era . Acum caut poze . Le voi posta !

  14. 20 Februarie 2013 12:35

    @ Violeta , am stat la I6 .🙂
    Domnule Nicolae, fosta gara a fost demolata dupa 1970 , undeva prin ’72-73

  15. violeta ilie permalink
    20 Februarie 2013 12:13

    Parca a fost ieri ! Vad blocul meu G5 cu parc in fata , cu vedere la Dunare …! Frumos ! Acum avem in fata , in locul parcului , blocurile „mamut ” pline de tristete si mizerie , blocuri facute la comanda . Un ecran cenusiu ,care ascunde viata noastra , sufletul nostru !

  16. Valentina permalink
    20 Februarie 2013 11:57

    foarte interesant; am auzit ca in trecut calea ferata era pana la Sindicate, dar nu am vazut imagini pana acum.

  17. Vali permalink
    19 Februarie 2013 19:19

    Gardul era cu/din stuf! Super ecologic!🙂 Abia astept povesti despre strada Babadag… Pe unde este Posta, in fata teatrului, era o vila foarte frumoasa. A cui o fi fost?
    Poate trebuie iertati, cei care au demolat orasul. Poate! Dar nu trebuie sa uitam!…

  18. 19 Februarie 2013 14:52

    Domnul Viorel, suntem cel putin doi oameni care urasc blocurile de pe faleza… daca ce-i care s-au ocupat de sistematizare pot fi iertati pentru orice, inclusiv pentru demolarile de cladiri vechi, de nepretuit, avind in vedere ca asa au fost vremurile, constructia de blocuri pe faleza, ca o adevarata perdea ce acopera orasul, mi se pare cea mai mare greseala care s-a putut face cu orasul Tulcea… Farmecul orasului nostru a fost in permanenta asezarea lui in amfiteatru, pe dealurile din jur…aceste dihanii de beton rup pur si simplu acest echilibru natural… si, din pacate, tendinta de a construi monstrii pe faleza continua… Privind anul demolarii, cred ca intre 1965-1969… dar nu stiu precis, vom afla insa in curind, sunt sigur… Cu strada Babadag stringem materiale, avem citeva imagini, dar vreau sa aflu mai multe despre sinagoga si alte detalii… Numai de bine!

  19. 19 Februarie 2013 14:44

    Domnul Vali, amintirea cu stadionul o am și eu… îmi aduc aminte de el și încerc să-mi aduc aminte dacă gardul era din plăci de beton sau de stolomit, sau solomit, erau niște plăci făcute din stuf, legat cu sirma si totul intarit cu ciment, erau foarte utilizate si exista chiar o fabrica de asemenea placi, cred ca pe gloriei… Stationul a avut perioada lui de glorie, cu echipa de fotbal stuful, care se tot chinuia sa intre intr-o divizie superioara… oricum, era impresionant si asezat foarte central… o amintire despre care merita povestit mai mult…Numai de bine!

  20. 18 Februarie 2013 23:40

    In poza a doua am revazut blocul in care m-am nascut si zonele in care am copilarit : Piata Veche – Sindicate- Faleza .Imi aduc aminte ziua in care a fost demolata..parca a fost ieri .Copil fiind,admiram cum cupele excavatoarelor muscau din cladire si acea forfota de camioane ,amestecata cu fum de exapament si zgomot de sirena.Totul a durat maxim 2 saptamâni si in final m-am bucurat , aveam o vedere mai larga la Dunare , dar disparuse ceva din acel peisaj in care priveam pe fereastra la un pescador pe Dunare in timp ce o locomotiva cu aburi inainta pe faleza. O data cu Gara au disparut si trenurile..
    M-am jucat printre fundatiile de „Turnuri ” si apoi a venit marea sistematizare, cu noile constructii de pe faleza pe care le-am urât ..mi-au furat vederea larga la Dunare .
    In ce an s-a demolat?

    Imagini cu strada Babadag nu aveti?

  21. Vali permalink
    18 Februarie 2013 21:48

    Imi aduc vag aminte de vechea cladire; eram foarte mic si nu intra in „raza” mea de actiune, la acea varsta.
    Daca nu gresesc in acea cladire a functionat si Capitania Portului Tulcea, probabil pe la sfarsitul vietii cladirii. Tin minte totusi tristetea (inexplicabila, atunci) care m-a cuprins cind am vazut-o darapanata, in zilele demolarii. Triste momente.
    (Tot cam de pe atunci imi amintesc, intr-o zi insorita, am patruns printr-o gaura din gard pe stadionul care era pe unde este acum Casa Cartii si Parcul Personalitatilor; am si acum in fata ochilor intinderea aceea plata de iarba verde, enorma pentru un copil de citiva ani.)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: