Sări la conţinut

Cu boii… la pescuit

21 aprilie 2014

Szathmari - vase pe Dunare


Articolul va fi publicat, probabil, în ziarul Obiectiv de Tulcea, în săptămâna 21-25 aprilie 2014

Când priveşti, astăzi, îndeletnicirea pescuitului, pare a fi ceva între ceasornicărie şi parada modei, cu tot felul de scule (care de mai care mai minusculă şi sofisticată) şi ajungând la tot felul de hăinuţe şi recuzite de butaforie teatrală. Nu mai vorbim de peştele prins, de obicei nişte crapi sado masochişti, bătrâni şi graşi, care au început să aibă plăcerea perversă de a se lăsa agăţaţi în cârlige ascuţite, știind că după scurte şedinţe foto, vor  fi lăsaţi liberi, din nou, printre ape, pentru a fi pescuiţi de alţi pescari, ce stau la rând, în aval sau în amonte. Read more…

Misterul casei Dimciu Petruş…

14 aprilie 2014

casa dimciu petrus 1955


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data de 15.04.2014

În urmă cu aproximativ doi ani, era culcată la pământ una din ultimele case vechi din centrul oraşului. Gestul nu a stârnit prea multe comentarii, având în vedere că respectiva clădire nu era din cale afară de frumoasă, nici într-o stare fizică prea bună şi nici atât de veche, cum sunt alte case din Tulcea. În concluzie, suficiente motive pentru a nu stârni prea multe regrete, atunci când a fost tăbărâtă de buldozere şi excavatoare. Pentru a fi însă mai expliciţi, să spunem că vorbim de Casa Dimciu Petruş, construită în 1926 şi care după naţionalizarea din 1950 a adăpostit administraţia ziarului Drumul socialismului, apoi, după 1989, a fost sediu de bancă,  Inspectoratul Şcolar şi Serviciul Paşapoarte. Read more…

Și statuile mor…

7 aprilie 2014

??????????


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data de 08.04.2014

În frumosul nostru oraș există un monument care nu numai că nu intrigă pe nimeni, dar reușește să treacă mai mult decât neobservat, fiind de-a dreptul invizibil. Aproape profitând de această stare de fapt, monumentul respectiv (unii tulceni sunt dispuși să pună rămășag că nici nu ar fi vorba despre un monument) se află situat într-o poziție super centrală, lucru care nu-l împiedică cu nimic să-și ducă existența incognito, într-o lume din ce în ce mai agitată. Dar să purcedem sistematic în acest modest studiu de caz. Read more…

Cea mai veche scrisoare tulceană

31 martie 2014

van gogh 1888 Joseph Roulin, (3) Sitting in a Cane Chair oil on canvas 81_3 x 65_4 cm


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data de 01.04.2014

Câteva dintre articolele, cele mai citite, de pe blogul www.mistereledunarii.ro, au titluri de genul Cea mai veche casă din Tulcea, Cea mai veche fotografie etc. Continuând în aceiaşi tonalitate, astăzi vă propun cea mai veche scrisoare tulceană sau, cel puțin, care a trecut prin frumosul nostru oraș. Înainte de a continua, să mai amintim doar că perioada de timp, despre care vom discuta, este situată undeva pe la mijlocul secolului al XIX-lea, deci pe la 1850, când frumosul nostru oraș (care nici nu prea era oraș), ca și întreaga Dobroge, era sub ocupație otomană, făcând parte dintr-un pașalâc al fostului mare Imperiu Otoman, cu capitala la Constantinopol (actualmente Istanbul). Read more…

Bragageria lui Osman…

24 martie 2014

bragageria Osman Regep, str. Isaccei

     Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data de 25.03.2014

   Articolul despre strada Scării (Strada Scării… scara străzii) s-a bucurat de un frumos ecou printre tulceni. Acum, dacă este să fim sinceri până la capăt, numărul de reverberaţii ale ecoului în cauză putea fi mai consistent, dar suntem obişnuiţi să ne mulţumim cu puţin şi să fim plini de speranţă pentru viitor. Unul din comentariile care ne-au impresionat extrem de puternic a fost cel făcut, pe Facebook de către distinsul regizor, actor şi profesor la Liceul de Artă din Tulcea, domnul Ion Dore. Dânsul scria, pe marginea unei imagini postate de domnul Petru Ţincoca, într-un adagio imagistic la articolul de care spuneam mai devreme… sus in dreapta la capătul scărilor este actualmente Şcoala Populara de arte si străduța de acces in strada Mihai Eminescu iar in dreapta, jos, la aproximativ 50 metri, era o bragagerie unde se vindea acea licoare care te desfăta vara ce vremuri scările care urmau o curba de a dreptul poetica erau calea de acces, de sus, spre piața mare si spre port… nu mai pot sa scriu, îmi vine sa plâng, este locul in care mi-am petrecut copilăria… Read more…

Misterul decorațiilor doctorului Carol Davila

17 martie 2014

???????????????????????????????

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data de 18.03.2014

      Articol scris în urma unei discuții, mai vechi, cu domnul Aurel Stănică

     Monumentul de Independență din Tulcea, de pe Colnicul Hora, este atât de măreț încât îți dă impresia că ar fi ultimul loc tulcean care ar putea ascunde niscaiva mistere. Povestea realizării lui este însă atât de complexă și întortocheată încât merită să fie povestită în detaliu într-un volum întreg. Până la o întreprindere atât de anevoioasă, ne vom mulțumi doar cu istorisirea poveștii decorațiilor marelui medic, care a fost Carol Davila, cum au fost acestea depuse alături de piatra de temelie a falnicului monument tulcean, căutate, după 100 de ani şi nedescoperite. Read more…

Meşterul Manole Mustafa Septar Abdula…

10 martie 2014

2    Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data de 11 martie 2014

   Se spune despre istorie că este nedreaptă şi reţine doar fapte şi oameni într-o memorie abstractă şi elitistă. Adică, mai pe înţelesul nostru, îi dă la parte pe oamenii obişnuiţi şi viaţa lor simplă, pentru a-i scoate în faţă doar pe conducători, mai mult sau mai puţin merituoşi, angrenaţi în evenimente mai mult sau mai puţin importante. Astăzi, încercăm să readucem la viaţă, pentru câteva clipe, un tulcean get-beget, frizer de meserie, ce a trăit în frumosul nostru oraş în perioada interbelică (şi niţel în perioada comunistă), pe numele său Mustafa Septar Abdula, zis Meşterul Manole.

Read more…

%d bloggers like this: