Skip to content

Lazii, un popor dobrogean uitat…

21 Octombrie 2012

    Unul dintre cele mai misterioase popoare care au trăit în Dobrogea au fost lazii. Relativ puțin numeroși, aceștia au fost numiți generic „turci” de către populația creștină din Dobrogea, sau necredincioși, când erau supărați pe ei. Motiv pentru care și musulmanii îi numeau, la rândul lor, pe creștini ghiauri.

    Alături de tătari și cherchezi, lazii erau (și sunt) o etnie diferită de aceștia, avându-și obârșia pe coasta Mării Negre, provenind din două grupuri, unul constituit inițial în zona rusească, iar altul, între Turcia și Georgia. În timpul imperiului Bizantin, au fost creștinați, pentru ca, apoi, sub dominația Imperiului Otoman să treacă la islamism. Războaiele dintre cele două imperii, a făcut ca o parte din lazii din zonă să migreze, sau să fie deportați, către alte teritorii ale Înaltei Porți, aflându-se aproximativ în aceiași situație cu poporul cerchez, deportați mai întâi din Rusia, apoi din Dobrogea. Au avut chiar o mică țară, numită Lazistan și o perioadă de timp, sangeacul Lazistan, situată în sudul Mării Negre, la granița cu Georgia. Din 1925, sangacul lazilor a fost inclus în teritoriul Turciei, fără prea multe referințe la identitatea acestora.

   Primele grupuri de lazi s-ar părea că ajuns în Dobrogea pe mare, fiind buni navigatori și constructori de corăbii. Au fost atrași de abundența de lemn din pădurile Tulcei și Babadagului, ocupându-se cu exploatarea și exportul acestuia către Contantinopol și mai târziu, către Comisia Europeană a Dunării. Interzicerea exploatării lemnului de către autoritățile tulcene, din cauza distrugerii aproape complete a pădurilor din zonă, a făcut ca și grupurile de lazi să-și schimbe ocupația. Există informații că s-au deplasat către Brăila, unde treceau frecvent în Moldova, mai ales în Galați, unde sub amenințarea flintelor și iataganelor îi obligau pe negustori să le vândă marfa la prețuri ridicol de mici. Afirmau în fața acestora că sunt foști ieniceri (corp de armată desființat sângeros în anul 1826), de obicei, fiind suficient pentru a stârni panică printre pașnicii negustori moldavi.

   Alte grupuri de lazi s-au stabilit în zona Constanței și a Isaccei, ocupându-se cu cultivarea tutunului, în care erau pricepuți. Datele arată faptul că zona Isaccei a fost până în 1879, un mare producător de tutun, din care se făcea un export masiv către Constantinopol, via Tulcea.

   Localitatea Lazu, din județul Constanța, a fost ctitorită de lazi, de unde vine și denumirea. De asemenea, s-ar părea că în apropierea Constanței ar fi existat un alt sat al lazilor, care prin extinderea orașului a devenit un cartier al acestuia, Laz-mahale (mahalaua lazilor), care a dispărut, o dată cu trecerea timpului, și modernizarea orașului.

   Astăzi, aproape nimeni nu-și mai aduce aminte de lazi, sosiți pe meleagurile dobrogene în emigrări de grupuri mici, așa cum susține în cartea sa distinsul M.D. Ionescu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea, publicată în 1904.

   O parte din ei au părăsit zona noastră, în anul 1879, după încheierea Războiului de Independență, alături de turci și tătari, pe care nu i-a gonit nimeni, dar au preferat să se retragă în teritorii administrate tot de otomani. Singurii care au fost deportați, datorită actelor de cruzime săvârșite în timpul războiului, au fost cerchezii.

    imaginea 1, de sus, reprezintă un grup de lazi, într-o fotografie făcută în perioada 1890-1900, aflată  la Georgian Ethnography Museum, autor Dmitry Yermakov.

    imaginea 2, de jos, este o fotografie de familie de lazi, această imagine a circulat pe o serie de cărți poștale (This postcard was published by Messageries maritimes in about 1899), comercializate momentan pe www.ebay.com și alte siteuri similare.

    De remarcat, în cele două imagini incluse în articol, asemănarea lazilor cu cerchezii, atât în ținută, arme, precum și în atitudinea belicoasă.

Nicolae C. Ariton

 

Anunțuri
12 comentarii leave one →
  1. 29 Ianuarie 2015 19:50

    Pentru Rusu George… Am înțeles că în lângă constanța a existat un sat de lazi, care a fost inclus în oraș ca mahala (cartier) și după anii 70 și-a pierdut identitatea… Lazii chiar au fost o comnunitate deosebită. Mulțumesc pentru comentariu și vă urez numai de bine (scuze pentru răspunsul târziu)…

  2. 15 Decembrie 2014 20:52

    Dela tatal meu stiu ca primavara Lazii veneau la sud de Constanta in Laz Mahalesi si se indeletniceau cu pescuitul calcanului pe care il valorificau la Istanbul si in Pontida-tara lor de bastina.
    Denumirea de Laz Mahalesi am intinit-o si in hartile nautice engleze tiparite inainte de 1877.

  3. 6 Aprilie 2013 20:14

    D. George… mulțumesc pentru intervenția excelentă… mă bucur că reușiți să mai adăugăm puțină lumină misterului ce înconjoară această etnie care a locuit în Dobrogea… păstrăm informațiile pentru un viitor articol… mulțumesc mult și vă urez… numai de bine!

  4. george marmara permalink
    31 Martie 2013 4:40

    salutare domnule nariton.in urma cu mai multi ani am calatorit catre coasta marii negre pentru a ma documenta in legatura cu asa zisii lazi.prima categorie o constitutie lazii de origina elena care au fost islamizati in urma cu 3 secole.ei vorbesc o greaca veche identica cu cea a lui homer.in ciuda faptului ca au devenit musulmani prin forta armelor continua sa practice religia ortodoxa in secret si afirma ca sunt greci.cea de a doua categorie in include pe lazii de origine georgiana.limba lor este un dialect georgian.george marmara

  5. 10 Februarie 2013 20:08

    Domnule George, chiar este o informatie deosebita… nu stiam ca lazii au ajuns si la marasesti, din datele mele, ei au bintuit prin Dobtrogea, ca regiune cea mai apropiata de noi, si mai faceau ceva incursiuni vitejesti pe la Galati, unde ii jefuiau pe negustorii de cereale… asta dupa ce au terminat de taiat padurile de prin Dobrogea si de plantat tutunul pe la Iaccea si Constanta… Multumesc pentru interventie si mai asteptam si altele…

  6. george marmara permalink
    10 Februarie 2013 3:16

    un antropolog elvetian eugen pittard a intalnit o comunitate de circa 400 de lazi in zona marasesti care se ocupau cu exportul de lemne.sub denumirea de lazi se ascund de fapt doua grupuri etnice;unii sunt greci musulmani iar celalt un grup de georgieni musulmani.george marmara

  7. 11 Noiembrie 2012 23:04

    Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano ( 3 martie 1878 ) prevedea cedarea Dobrogei la sud de o linie Rasova-Agigea de către Imperiul Otoman către Bulgaria, cu toate că populația acestei părți a Dobrogei cuprindea o majoritate relativă de musulmani (turci, tătari și cerchezi). Dar la Congresul de la Berlin, emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să pornească de la Dunăre imediat în aval de orașul Silistra pentru a ajunge la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama-Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria) ca să cuprindă populația compact românească din satele dunărene situate între Silistra și Rasova, și din jurul portului Mangalia. Dobrogea de Sud, ( Cadrilaterul ), locuit de asemenea în majoritate de turci și de tătari, a revenit Bulgariei.

  8. 23 Octombrie 2012 11:56

    Dupa cum sustine si domnul Tatu, chiar au fost susnumitii prin zona noastra, si au avut si ceva de spus intr-o anumita perioada…

  9. 23 Octombrie 2012 11:54

    va salut, domnu tatu… ma bucur ca am nimerit-o cu lazii, adica ei totusi au existat in zona, pentru ca documente nu prea exista, ci doar simple referiri, si oamenii mai au tendinta de a le amesteca… mai ales etniile… S-ar parea ca ar fi tare multe de scris despre lazi, care pentru mine nu sunt decit foarte asemenatori ca tinuta cu cerchezii… numai de bine…

  10. t. tatu permalink
    22 Octombrie 2012 20:24

    salut draga prietene
    povestea lazilor in porturile de la Dunarea de Jos este destul de veche. Mai ales in Kalas Iskelessi. Lazii au dominat decenii in sir una dintre rutele cele mai lucrative ale Marii Negre anume Dunarea maritima-Trapezund-Persia cu legatura la Drumul matasii. Au fost alungati de cateva ori, chiar masacrati de autoritatile turcesti, dar de fiecare data au revenit. Doar un pasionat ca tine putea sa-i scoata din uitarea celor multi.

  11. 22 Octombrie 2012 11:10

    Habar nu aveam ca si natia asta a trait pe meleagurile noastre 🙂

Trackbacks

  1. Lazii: povestea dobrogenilor uitaţi. Misterul apariţiei unei aşezări de pe malul Mării Negre | Gazetarul.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: